Invazia pe scară largă declanșată de către Federația Rusă în Ucraina începând cu 23 februarie a avut un efect șocant asupra pieței Moldovei, ţară vecină cu Ucraina și care are legături economice strânse atât cu aceasta, cât și cu țările agresoare: Rusia și Belarus. În plus, Ucraina a fost, de fapt, singura țară tranzitată în procesul de export al produselor din Republica Moldova către piețele din Rusia și Belarus, dar în acest moment tranzitul prin Ucraina este practic imposibil. Conform analiştilor EastFruit, nevoia urgentă de identificare a unor soluții logistice mai costisitoare și mai complexe a dus, de fapt, la stoparea totală a exporturilor din ţară, scrie agravista.md.
Pe lângă scăderea veniturilor din export, Moldova se mai confruntă și cu faptul că multe bunuri importate anterior din Ucraina, inclusiv alimente, au încetat a mai fi livrate. Acest lucru a creat panică în rândul consumatorilor și reprezintă un adevărat test pe termen lung. Aproximativ 20-22% din totalul importurilor de alimente în Moldova provin din Ucraina, care a fost principalul furnizor de produse alimentare al țării noastre. Apropo, Rusia a fost și ea un furnizor important, deținând o cotă de 9-10%. Cu alte cuvinte, aproape o treime din importurile de alimente au devenit brusc inaccesibile, ceea ce nu poate duce decât la crearea unui șoc sever pe piaţă.
Printre principalele articole de import care au devenit brusc inaccesibile sau ale căror livrări s-au stopat se numără: produsele lactate, anumite legume, hrana pentru animale, produsele de cofetărie și de panificaţie și sarea.
Cu toate acestea, pe lângă propria populație, Moldova trebuie la moment să asigure cu bunuri de strictă necesitate şi alimente și refugiaţii din Ucraina, care, după diverse estimări, constituie aproximativ 320-350 de mii de oameni! Această cifră reprezintă practic 14% din populația Moldovei însăși! În consecință, odată cu reducerea ofertei de produse alimentare în Moldova, cererea pentru acestea a crescut dramatic.
Totodată, un factor important care afectează stabilitatea macroeconomică a țării este scăderea volumului remitențelor din partea migranților plecaţi la muncă în Federaţia Rusă.
Tot în acest context, rămâne actuală şi problema prețurilor record la energia electrică, care au un impact negativ asupra agriculturii și industriei alimentare din Moldova.
În continuare, sunt prezentate consecințele războiului din Ucraina asupra economiei și securităţii alimentare a Republicii Moldova.
Cum s-a schimbat cursul monedei naționale a ţării față de dolar și euro de la începutul războiului?
S-au observat fluctuaţii pe piaţa valutară din Moldova. Potrivit datelor BNM (Băncii Naționale a Moldovei), dolarul american a înregistrat o tendință de creștere continuă de la 17,95 lei (24/02) până la 18,44 lei (22/03). Prin urmare, dolarul a crescut cu 3% față de leu. Spre deosebire de dolarul american, euro a fluctuat mai dinamic în această perioadă, dar, în același timp, cursul de schimb a revenit practic la același nivel ca şi la începutul războiului -20,34 lei.
Cum s-au schimbat preferinţele consumatorilor? S-au observat careva cumpărături pe fonul panicii și cum s-a schimbat sortimentul de produse?
Potrivit datelor oficiale, inflația în Republica Moldova a ajuns la 18,5% în luna februarie. Astfel, Moldova a devenit țara cu cea mai mare rată a inflației din Europa. Chiar și în Ucraina, inflația în februarie s-a ridicat la doar 10,7%. Puterea de cumpărare în acest context a scăzut semnificativ.
Având în vedere legăturile comerciale strânse cu țările direct implicate în război, în Moldova s-a observat un comportament necontrolat al consumatorilor, exprimat prin achiziționarea unor produse alimentare în cantități excesiv de mari.
În prezent, în magazinele din Chișinău există un deficit de sare. Aproximativ 85% din sare este importată din Ucraina, așa că nu este de mirare că de la începutul războiului, cererea pentru acest produs a crescut cel mai mult. Sarea este importată în țară și din Bulgaria, România, Polonia și Italia, dar în cantități limitate. Prețul la sare s-a dublat și aproape că nu există sare în magazine.
De asemenea, se face simţită şi lipsa de hrișcă, care cel mai probabil în viitor va constitui o problemă majoră. Aproximativ 85% din hrișca de pe rafturile magazinelor din Moldova este adusă din Ucraina și Rusia. La moment, practic nu există hrișcă în magazine și, chiar dacă apare, se vinde rapid la un preț cu 80% mai mare decât înainte de începerea războiului.
A existat o ușoară panică și în cazul uleiului de floarea-soarelui, însă, cel mai mare producător de ulei de floarea-soarelui din Moldova, TRANS-OIL, a afirmat că este și va fi ulei pe piața internă, reuşind să liniștească consumatorii. Cu toate acestea, prețul uleiului de floarea-soarelui a crescut și el cu aproximativ 20%.
Totodată, a crescut considerabil şi preţul altor produse alimentare. Din cauza faptului că bananele importate nu mai pot trece prin portul Odesa (Ucraina), pe piață se atestă un deficit al acestora și se vând la un preţ cu aproximativ 35% mai mare decât până la începerea războiului din Ucraina, şi asta în ciuda faptului că pe piața mondială prețurile la banane au scăzut brusc.
Plănuiesc agricultorii să schimbe structura suprafeţelor însămânțate și cum decurg lucrările de primăvară?
În acest moment, mulți fermieri din Moldova sunt îngrijorați de prețurile extrem de mari la combustibil, precum și la produsele de uz fito-sanitar și îngrășăminte, care sunt importate în principal din Ucraina. Prin urmare, pe lângă prețurile ridicate, există o nevoie urgentă de a găsi noi furnizori care vor reuşi să livreze aceste inputuri înainte de începerea unui nou ciclu de producție. Evident, acești factori pot afecta negativ randamentul și chiar suprafața multor culturi agricole.
În situația actuală, conform prognozei reprezentanților asociațiilor agricole, cel mai probabil, suprafața cu cartofi în fermele specializate va scădea în continuare. Reducerea prognozată a suprafeței cu cartofi va afecta negativ securitatea alimentară a țării, deoarece acesta este unul dintre produsele principale și așa-numita „a doua pâine”, care anterior a fost parțial importată şi din Ucraina.
Mulți agricultori vorbesc anul acesta despre necesitatea extinderii culturilor de floarea-soarelui și porumb, cu condiția să găsească resursele necesare pentru cultivarea acestora.
Totodată, mulți producători au renunțat la cultivarea legumelor în sere, deoarece cheltuielile legate de încălzirea serelor au crescut semnificativ pe fondul unei majorări puternice a prețurilor la energia electrică. Prin urmare, în afara sezonului, prețurile legumelor vor fi relativ mari. Deși, pe de altă parte, poate crește şi oferta de legume turcești, din motiv că livrările către Ucraina practic s-au stopat, iar către Rusia sunt reduse la minim.
Producătorii de mere s-au trezit într-o situație extrem de dificilă, pierzând brusc aproape toate piețele tradiționale de desfacere și orice piaţă mare de vânzare. Puțini dintre ei au planuri de a defrişa livezile de măr, însă acest proces cu siguranţa va accelera în viitor (în ultimii 5 ani, suprafața totală a livezilor de mere a scăzut cu aproximativ 3 mii de hectare, până la 49 de mii de hectare).
Conducătorii celor mai mari pepiniere din ţară susțin că până la jumătatea lunii martie nu a existat niciun caz de reziliere a contractelor încheiate anterior de achiziționare a materialului săditor pentru culturile pomicole perene din partea producătorilor agricoli. Unele pepiniere, deja au reluat activ livrările de puieți în luna martie, deoarece din cauza toamnei secetoase din 2021, unii dintre clienții lor au amânat data de livrare până în primăvara acestui an. Cu toate acestea, perspectivele pentru activitatea de investiții în sectorul pomicol din Moldova în acest an nu sunt cele mai bune, deoarece Moldova nu a reușit să găsească o alternativă la piața rusă de desfacere a merelor.
Cât de mult a scăzut volumul remitențelor de la migranții plecaţi la muncă în Federaţia Rusă și cum va afecta acest lucru economia naţională?
Se estimează că aproximativ 250.000 de cetăţeni moldoveni lucrează în Rusia. Cu toate acestea, se preconizează că jumătate dintre ei se vor întoarce acasă, deoarece aceştia susțin că salariile lor în dolari au scăzut, iar unii și-au pierdut chiar şi locurile de muncă. Acum sunt nevoiţi să economisească bani sau se gândesc să se întoarcă acasă sau să se mute în altă țară.
De asemenea, ei susţin că a devenit dificil să trimită bani rudelor din Moldova. Volumul remitențelor din Federația Rusă a scăzut cu aproximativ 15% până la 30%. Rusia era lider la capitolul transferurilor de bani în Moldova.
După ce Western Union a anunțat suspendarea operațiunilor în Rusia și Belarus, au devenit posibile transferuri prin sistemele de transfer “Zolotaya Korona” și “Unistream” către cetățenii Moldovei. Cu toate acestea, momentan nu se pot face transferuri de bani în valută străină (USD și EURO) din Rusia în Moldova prin sisteme rusești de transfer de bani precum “Contact”, “Unistream” şi “Zolotaya Korona”, ci doar în ruble.
Sursa: agravista.md