Studiile arată că Complexul Hidroenergetic Nistru are deja un impact devastator asupra debitului, calității apei și diversității biologice a fluviului Nistru – principala sursă de apă potabilă pentru aproape opt milioane de oameni din Ucraina și Moldova. Cu toate acestea, Kievul intenționează să continue extinderea complexului, căutând să-și asigure independența energetică.
Pe 17 august, prim-ministrul Ucrainei, Denis Șmigal, a aterizat cu elicopterul în satul Vasilivka, în regiunea Cernăuți din nord-vestul Ucrainei, pe un heliport special amenajat lângă ceea ce a devenit unul dintre cele mai strategice proiecte ale țării sale – Centrala Hidroelectrică de Acumulare prin Pompare Nistreană.
Această structură uriașă construită pe malul vestic al Nistrului, conectată prin ceea ce arată ca niște tentacule de beton de un bazin imens din promontoriul din apropiere, lângă satul Vasilivka, o parte cheie a strategiei energetice a statului ucrainean până în 2035 menită să promoveze securitatea și stabilitatea energetică a acestei țării.
Atunci când va fi finalizată Centrala Hidroelectrică de Acumulare va cuprinde șapte unități hidraulice cu o capacitate totală de 2.268 megawați, ceea ce ar face din aceasta cea mai mare astfel de centrală din Europa și a șasea ca mărime din lume.
Designul său este prezentat ca „unic” de către autoritățile ucrainene deoarece funcționează în regim de pompă-turbină, ceea ce permite utilizarea energiei acumulate pe timp de noapte pentru a genera energie electrică în orele de vârf.
Mai exact, noaptea unitățile hidraulice pompează apă din Nistru în Bazinul superior, consumând astfel surplusul de energie electrică ieftină din rețelele electrice. Dimineața, în orele de vârf, aceeași cantitate de apă poate fi deversată înapoi în Nistru prin intermediul generatoarelor, producând energie electrică.
„Astăzi avem un eveniment excepțional – lansarea celui de-al patrulea generator al Centralei Hidroelectrice de Acumulare prin Pompare Nistreană”, a spus Șmigal, citat de agenția de presă Ukrinform, funcționarilor și reporterilor prezenți la eveniment.
„Această [a patra] unitate va asigura funcționarea fiabilă a sistemului energetic al Ucrainei în perioadele de vârf. Ucrainenii vor primi surse fiabile de energie electrică și energie curată. Cel mai important, Ukrhydroenergo are o responsabilitate socială importantă de furnizare de energie electrică utilizată în prezent de cetățenii Ucrainei, iar acest lucru ne permite să vorbim despre un tarif la energie electrică mai ieftin”, a subliniat Șmigal.
Premierul ucrainean a remarcat, de asemenea, rolul important pe care îl va avea centrala în integrarea sistemului energetic al Ucrainei în cel al Europei, mai precis, Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport, sau ENTSO-E, care reprezintă 42 de operatori de sisteme de transport de energie electrică din 35 de țări europene.
Cu toate acestea, pentru vecinul Ucrainei, Republica Moldova, care se află în aval de Nistru, beneficiile acestei centrale hidroelectrice și ale celorlalte construcții ale Complexului Hidroenergetic Nistrean sunt altele, iar acțiunile guvernului ucrainean față de acest proiect-cheie energetic național sunt secrete, netransparente și uneori înșelătoare.
Este greu de estimat importanța Nistrului pentru Moldova. Aproximativ 437 de kilometri din lungimea totală a fluviului, de 1.362 de kilometri, se află în granițele Moldovei, în timp ce o secțiune de 220 de kilometri este împărțită între Ucraina și Moldova. Bazinul Nistrului din Republica Moldova acoperă cea mai mare parte din suprafața țării, circa 59 la sută, cu 2,74 milioane de locuitori în zona sa, și este principala sursă de apă potabilă pentru cetățeni.
Cu toate acestea, conform concluziilor preliminare ale unui studiu privind impactul social și de mediu al Centralei Hidroelectrice de Acumulare, comandat de PNUD Moldova și publicat în iunie, centrala are deja un efect foarte dăunător atât asupra calității apei din Moldova, cât și asupra întregului habitat format din floră și faună.
Iar investigațiile BIRN au arătat că, în ciuda declarațiilor companiei de stat ucrainene care exploatează Centrala cu pricina, pe teritoriul Ucrainei au loc de fapt activități de lărgire a albiei în amonte, care împreună cu finalizarea celui de-al patrulea generator vor contribui la reducerea debitului Nistrului și la intensificarea poluării fluviului, punând în pericol alimentarea cu apă potabilă a Moldovei și a regiunii Odesa din sud-vestul Ucrainei.
„Cele mai probabile consecințe [ale funcționării simultane a tuturor celor patru generatoare] vor fi producerea unei amplitudini mai mari a nivelurilor zilnice de apă și degradarea în continuare vieții vegetale și animale a fluviului. Aceasta înseamnă o deteriorare a capacității de autocurățare a râului și, în consecință, o creștere a poluării, deoarece râul nu se poate apăra de astfel de fenomene”, avertizează Ilya Trombitsky, director executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor râului Nistru „Eco-Tiras”.
Origini staliniste
Proiectul masiv de construire a centralelor hidroelectrice pe Nistru a fost de fapt conceput în 1945, pe vremea dictatorului sovietic Iosif Stalin. După ce Ucraina și-a declarat independența în 1991, guvernele care s-au succedat la conducerea Ucrainei postsovietice și-au propus să o finalizeze.
Centrala Hidroelectrică de Acumulare prin Pompare Nistreană face parte din Complexul Hidroenergetic Nistrean, care constă din alte două hidrocentrale – nr. 1 și nr. 2 – și trei lacuri uriașe.
Hidrocentrala nr. 1 este situată în orașul Novodnistrovsk. Construcția acestei centrale a început în 1973, iar ultimul generator, al șaselea, a intrat în funcțiune în 1983.
Hidrocentrala Nr. 2 este situată în aval, în apropierea localităților Nagoreany (Ucraina) și Naslavcea (Republica Moldova). Această construcție a fost ridicată pe fostul baraj Naslavcea și are trei generatoare.
Lacul de acumulare Nistrean a fost construit între 1981 și 1987 și are o capacitate de trei miliarde de metri cubi. Prin comparație, râul Prut, al doilea ca mărime din Moldova, are un debit anual de doar două miliarde de metri cubi.
Rezervorul de stocare sau tampon este format din cele două baraje – Hidrocentrala Nr. 1 și Hidrocentrala Nr. 2 – cu o lungime de aproximativ 20 de kilometri și o capacitate de 40 de milioane de metri cubi.
Bazinul superior se întinde pe o suprafață de 250 de hectare, echivalentul a aproximativ 156 de stadioane de fotbal. Are 35 de milioane de metri cubi de apă, asemănător celui mai mare lac de acumulare din Republica Moldova, lacul Ghidighici. Lacurile de acumulare Nistrean și cel tampon au fost construite pe albia Nistrului, în timp ce Bazinul superior este situat pe deal, deasupra satului Vasilivka.
Instalațiile hidroelectrice existente ale Ucrainei pe Nistru, toate operate de Ukhydronenergo, sunt concentrate la doar 20–30 de kilometri în amonte de granița cu Republica Moldova.
.JPG)
Hidrocentrala nr. 2 și o parte a lacului de acumulare sunt situate pe teritoriul Republicii Moldova, care este administrat de Ucraina. Împreună, aceste trei construcții produc patru miliarde de kilowați-oră (kWh) pe an, echivalentul întregului consum anual de energie electrică al Moldovei (fără regiunea separatistă Transnistria).
Potrivit Kievului, Centrala Hidroelectrică de Acumulare prin Pompare Nistreană este un obiectiv crucial pentru sistemul energetic al țării. Acesta asigură funcționarea regulată a celor patru centrale nucleare ale țării.
În plus, Centrala consumă și stochează excesul de electricitate produs de centralele nucleare pe timp de noapte și generează energie electrică în orele de vârf. De asemenea, Ucraina și-a dezvăluit intențiile de a exporta o parte din energia electrică produsă în Republica Moldova și România.
Garduri, drumuri și fântâni uscate
Aliona, 50 de ani, vânzătoare la un magazin din Vasilivka, nu a înțeles exact scopul vizitei recente a primului ministru ucrainean Șmigal. „A venit cu elicopterul. Abia după aceea au început să ne asfalteze străzile. Înainte, era asfalt, dar cu multe gropi”, își amintește Aliona.
Localnicii din Vasilivka, care numără aproximativ 1.000 de locuitori, nu par deosebit de entuziasmați de hidrocentrala ridicată în mijlocul lor. Cea mai mare problemă pentru ei imediat după începerea construcției centralei și a Bazinului superior a fost dispariția apei potabile din fântâni. „Pentru cei care au rămas fără apă, conducerea centralei hidroelectrice le-a construit apeduct”, spune Aliona.
De asemenea, conducerea hidrocentralei a recompensat localnicii pentru lipsa apei din fântâni cu drumuri bune și apeducte. Drumurile sunt o raritate în această parte a Ucrainei; celelalte localități din zonă au infrastructura subdezvoltată sau total absentă. Întreaga infrastructură rutieră este concentrată în jurul diverselor construcții ale Complexului Hidroenergetic Nistrean.
Importanța acestui proiect strategic impus oamenilor din Vasilivka se observă prin regimul de securitate sporită în zonă. Multe indicatoare de securitate amplasate pe garduri înalte de sârmă ghimpată avertizează trecătorii că se află într-o zonă cu trafic restricționat, unde este interzis să fotografiezi, să filmezi și să folosești drone. Gardurile păzesc și Bazinul Superior – un bazin de apă vast, atrăgător, plin ochi cu apă, situat pe malul de vest al Nistrului.
Probleme în aval
În Lacul de acumulare, cel construit pe albia Nistrului, apa este aproape inexistentă pe o distanță de peste 20 de kilometri, păsările de apă caută hrană în planctonul ridicat la suprafață.
Aparent, apa pompată în timpul nopții în rezervorul de Sus nu este întotdeauna deversată înapoi în Nistru dimineața, doar atunci când Ukrhydroenergo consideră că este necesar, în funcție de nevoile rețelei electrice ucrainene.
De fapt, volumul de apă din Nistru în aval de Complexul Hidroenergetic Nistru din Moldova este în întregime legat de nevoile zilnice de energie ale Ucrainei – lucru despre care protestează zgomotos localnicii care trebuie să locuiască acolo.
La aproximativ 30 de kilometri în aval de Vasilivka, în satul moldovenesc Naslavcea, populat în principal de etnici ucraineni, localnicii își exprimă furia față de Ukrhydroenergo pentru volumul redus de apă deversat din Complexul Hidroenergetic Nistrean și problemele de mediu cauzate de cele trei hidrocentrale.
Oamenii se plâng că nu se mai pot scălda, pescui și adăpa vitele în Nistru, dar par mai mult deranjați de mirosul emanat de planctonul care putrezește la suprafață.
Valentin, un bărbat de 73 de ani, cu părul alb și ochi albaștri, îmbrăcat într-o cămașă veche și subțire, cu dungi albastre, povestește cum obișnuia să înoate în copilărie pe malul ucrainean al Nistrului. „Nu se mai poate intra în Nistru – apa este atât de rece încât îți taie picioarele”, spune el.
Mai mult, calitatea apei din Nistru aici este acum atât de proastă încât nici vaca lui Valentin nu vrea să bea apă din fluviu.
„În primul rând, apa este plină de noroi și tot felul de alge. În al doilea rând, vara este atât de puturos, încât este imposibil să te apropii de ea”, explică el.
Liuda, o femeie de 60 de ani, stă în fața porții ei cu o vecină octogenară și povestește BIRN, într-o ucraineană presărată cu cuvinte rusești, despre un incident legat de barajul Naslavcea, parte a Complexului Hidroenergetic Nistrean.
„Acum vreo șapte ani, am fost la Nistru, la plajă. Un pește mare înota la suprafața apei. Oamenii noștri erau deja beți. Doar soțul meu a sărit singur în apă și l-a prins. Când l-a adus pe mal, am văzut că îi atârna coada – de aceea înota atât de ciudat – hidrocentrala îi tăiase coada”, spune ea.
Cedările Moldovei
De asemenea, acțiunile guvernelor succesive ale Republicii Moldova cu privire la această problemă au ajutat puțin localnicii nevoiți să trăiască cu consecințele.
În 2010, guvernul moldovean a cedat controlul asupra barajului Naslavcea, care oferă acces la apa din Ucraina, când premierul de atunci Vlad Filat a semnat un protocol cu omologul său ucrainean, Iulia Timoșenko.
În baza acestuia, Ucraina a revendicat barajul între cele două state, Moldova a obţinut în schimb dreptul de proprietate asupra două cariere de piatră situate la graniţa dintre cele două state.
Aceasta, recunoaște acum Filat, a fost o afacere penibilă pentru Moldova. „Este un rezultat rușinos pentru noi pentru că nu știam”, a spus fostul premier pentru BIRN. „Poate că ar fi trebuit să merg acolo să caut, dar nu aveam aceste informații.”
Înainte de asta, în anii 1990 și începutul anilor 2000, Ukrhydroenergo instalase trei generatoare pe partea sa din barajul Naslavcea fără acordul Republicii Moldova. Acestea au format a doua hidrocentrală a Complexului Hidroenergetic Nistrean, Hidrocentrala Nr.2.
Cu toate acestea, în conformitate cu Convenția de la Espoo (EIA), pe care ambele țări au ratificat-o, Ucraina este obligată să evalueze impactul asupra mediului al unor astfel de proiecte într-o fază incipientă de planificare, notificând și consultând vecinii săi cu privire la toate proiectele majore care ar putea să aibă un impact negativ semnificativ asupra mediului peste granițe.
De exemplu, creșterea capacității hidrocentralelor din cadrul Complexului Hidroenergetic Nistrean presupune extinderea rezervoarelor, ceea ce necesită lărgirea albiei Nistrului pe teritoriul ucrainean. „Dar [Ukrhydroenergo] nu a prezentat așa ceva Guvernului Republicii Moldova, deși Convenția de la Espoo prevede acest lucru”, a spus Ilya Trombitsky pentru BIRN.
Ruslan Gavriliuk, șeful Centrului Ecologic Național al Ucrainei, explică pentru BIRN că Ukrhydroenergo a obținut autorizația pentru construcția celui de-al patrulea generator la Centrala Hidroelectrică de Acumulare prin Pompare Nistreană în octombrie 2017, după o legislație învechită de mediu, care nu era atât de riguroasă dintr-un punct de vedere ecologic.
La două luni de la primirea autorizației de către Ukhydroenergo, Ucraina a adoptat o nouă legislație de mediu mai strictă, în conformitate cu standardele europene.
„Materialele privind impactul asupra mediului al celui de-al patrulea generator nu au fost făcute publice. Prin urmare, comunitatea ecologică ucraineană nu a avut acces la aceste documente”, spune Gavriliuk.
Apele uzate deversate de Complexul Hidroenergetic Nistrean în teritoriul Republicii Moldova sunt de proastă calitate și de o temperatură amorțitor de scăzută. Nistrul la Naslavcea este foarte limpede, lipsit de viață și de adâncimea unei palme. Drept urmare, seamănă mai mult cu un lac decât cu un râu care curge.
„Toate aceste probleme nu sunt legate doar de faptul că apa are o asemenea calitate, ci că nu vine în volumul necesar”, semnalează Elena Zubcov, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei și al negocierilor bilaterale moldo-ucrainene.
Majoritatea apei din Nistru, aproximativ 80 la sută, își are izvoarele în Ucraina. Restul, 20 la sută, provine de pe teritoriul Moldovei. Autoritățile moldovenești solicită Kievului să asigure un debit de 250 de metri cubi pe secundă la Naslavcea, în flux continuu.
„Acum avem doar 100–150 de metri cubi pe secundă – cu alte cuvinte, doar jumătate din râu vine [în Moldova]”, insistă Zubcov. „Și asta nici măcar în permanență, ci după un anumit program determinat de nevoile de producere a energiei electrice la Complexul Hidroenergetic Nistrean.”
„Apa evacuată din complex are o temperatură constantă de 6–8 grade Celsius pe tot parcursul anului – o temperatură la care speciile din această zonă acvatică nu se pot dezvolta”, spune expertul în mediu Valeriu Cazac.
Planuri clare ca noroiul
În ciuda plângerilor tot mai mari din partea autorităților, localnicilor și ecologiștilor din Republica Moldova, Ucraina își continuă planurile de extindere al Complexului Hidroenergetic Nistrean și pare să nu fie mai transparentă și directă în privința acestora.
Pentru a finaliza Centrala Hidroelectrică de Acumulare prin Pompare Nistreană, instalarea a șapte generatoare, Rezervorul de stocare va trebui extins de la capacitatea sa actuală de 40 de milioane de metri cubi – un volum aproximativ egal cu cel al Bazinului Superior.
În august 2017, autoritățile ucrainene au cerut Moldovei să arendeze 19 hectare din teritoriul său către Ukrhydroenergo „pentru a asigura funcționarea Complexului Hidroenergetic Nistrean”.
Chișinăul a refuzat până acum să ofere un răspuns Kievului din cauza preocupărilor legate de impactul dezvoltării complexului asupra fluviului.
Iar fostul premier Filat crede că acest lucru dă Moldovei o pârghie în negocierile sale cu Ucraina cu privire la debitul Nistrului pe teritoriul său. „Fără cele 19 hectare deținute de Republica Moldova, [ucrainenii] nu pot pune în funcțiune cele șapte generatoare, așa că mingea este în terenul nostru”, spune Filat.
Cu toate acestea, ca răspuns la întrebările de la BIRN, Ukrhydroenergo susține că nu mai are nevoie de teren suplimentar pentru a finaliza construcția Centralei de Acumulare. „Terenul solicitat Republicii Moldova este necesar doar pentru consolidarea malurilor și pentru prevenirea eroziunii solului”, a precizat compania ucraineană.
Chiar și așa, materialele foto și video obținute de BIRN și imaginile de pe Google Earth arată că Ukrhydroenergo lucrează în prezent la lărgirea albiei Nistrului pe teritoriul său, pe segmentul dintre Novodnistrovsk și granița Moldovei, fără a anunța, se pare, autoritățile moldovenești.
Contactați de BIRN, reprezentanții Ukrhydroenergo au negat că întreprinderea desfășoară în prezent astfel de activități pentru a lărgi albia fluviului. „Ukrhydroenergo nu își propune lărgirea albiei Nistrului… Îmbunătățirea caracteristicilor hidraulice ale lacului de stocare, tampon, ține de Etapa 1 a proiectului Centralei Hidroelectrice de Acumulare prin Pompare Nistreană… aprobat la începutul anilor 2000 și examinat de multe ori de experți specializați din Ucraina”, se arată în răspunsul întreprinderii.
Experții avertizează că, dacă ceea ce a descoperit BIRN este adevărat, lucrările desfășurate unilateral au consecințe și mai grave pentru țările implicate.
Un studiu publicat în ianuarie 2021 de patru experți de mediu din Ucraina și Moldova în revista științifică Springer Nature arată o reducere considerabilă a debitului sezonier primăvara din cauza acumulării de apă în rezervoarele Complexului Hidroenergetic Nistrean pentru necesitățile hidroenergetice. „În ansamblu, în perioada 1991–2015, debitul anual al Nistrului a scăzut de la 10,22 la 9,15 kilometri cubi.”
Ukrhydroenergo susține că deversările din Complexul Hidroenergetic Nistrean se fac în medie la 100 de metri cubi pe secundă în fiecare zi. Compania mai spune că debitul de apă variază pe timpul verii între 109 și 612 de metri pe secundă, în funcție de debitul în rezervoarele Complexului Hidroenergetic Nistrean.
„Proiectul de construcție a Centralei Hidroelectrice de Acumulare prin Pompare Nistrene a fost supus mai multor evaluări de impact asupra mediului: evaluare ecologică, de investiții, construcții și expertiză interdepartamentală; consultări și discuții publice. Proiectul construcției Centralei este acceptabil din punct de vedere al mediului”, susține Ukrhydroenergo.
Cu toate acestea, întreprinderea ucraineană nu a reușit să răspundă la întrebările despre debitul zilnic inconsecvent pe care îl livrează în aval spre Moldova, în pofida obligației pe care o are de a asigura un debit continuu al fluviului. Întreprinderea ucraineană nu a răspuns nici la întrebările despre temperatura scăzută a apei și despre calitatea acesteia.
Ukrhydroenergo este ajutat enorm de pasivitatea continuă a guvernului moldovenesc față de problemele semnalate. Ministerul Mediului din Moldova insistă că acest Complex Hidroenergetic Nistrean nu are niciun impact asupra debitului Nistrului.
„Bancurile de mâl, insulele acoperite cu vegetație și insulele submerse […] sunt un fenomen anual caracteristic de la sfârșitul verii – începutul toamnei. Acest proces este determinat de nivelul scăzut al precipitațiilor din perioadele aride ale anului în zonele muntoase și premontane din Ucraina”, susține ministerul.
Această poziție indulgentă a autorităților moldovenești față de Complexul Hidroenergetic Nistrean se explică parțial prin condițiile impuse de Ucraina în diferendul transnistrean, considerat un „conflict înghețat”, după ce Moldova și Rusia au semnat în 1992 un acord privind principiile soluționare pașnică a conflictului armat.
Potrivit unor surse din mediul diplomatic, Kievul a spus că va sprijini Republica Moldova în problema transnistreană atâta timp cât guvernul va continua să închidă ochii la problema Nistrului. Solicitați de BIRN să recunoască această situație, oficialii moldoveni implicați în negocierile cu Ucraina au negat acest lucru.
Cu toate acestea, este clar că problemele legate de debit se vor agrava dacă nu se face nimic pentru a opri finalizarea Centralei Hidroelectrice de Acumulare prin Pompare Nistreană. „Dacă cele șapte generatoare vor fi puse în funcțiune, volumul de apă pompată va crește. Totodată, va crește amplitudinea fluctuațiilor nivelului apei în Rezervorul tampon și pe teritoriul Moldovei. Acest lucru va duce și mai intens la reducerea debitului Nistrului”, argumentează Gavriliuk.
Potrivit Elenei Zubcov, viitorul este sumbru pentru Moldova dacă proiectul continuă să meargă conform planului.
„Partea moldovenească a primit deja de la Ukrhydroenergo regulile de exploatare a Complexului Hidroenergetic Nistrean, cu șapte generatoare la Centrala Hidroelectrică de Acumulare prin Pompare Nistreană… În consecință, desecarea Nistrului va continua. Aceasta înseamnă că Moldova va rămâne fără sursă de apă potabilă”, spune Zubcov. „După părerea mea, aceasta este o crimă.”
Ancheta a fost realizată pentru Balkan Insight. La realizarea investigației a contribuit Mădălin Necsuțu. Textul a fost editat de Nick Watson, ilustrație de Igor Vujcic.
sursa: anticoruptie.md