Și după 76 de ani de la sfârșitul celul de-Al Doilea Război Mondial, ziua de 9 mai crează polemici ideologice, istorice și umane.
Viorel Furculiță, reporter AgroTV: „Ce semnifică ziua de 9 mai pentru noi, poporul dintre Prut și Nistru?
Această dată, de o importanță majoră pentru omenire, a ajuns de multe ori motiv de ceartă nu doar între politicieni, dar și în multe familii, unii marcând „Ziua Victoriei”, alții „Ziua Europei”.
Ce semnifică pentru dumneavoastră ziua de 9 mai?
„Ziua victoriei, atât. Victoria asupra fascismului, nazismului.”
„Eu, de exemplu, simpatizez „Ziua Biruinței” și „Ziua Europei”.
Cum sărbătoriți, ce faceți de 9 mai?
Ne întâlnim cu prietenii, pomenim neamurile care au dat viața pentru noi și vom bea câte un pahar de vin.
E neapărat să bem vin?
Câte unul se poate, de sufletul lor.”
„De fapt, ar trebui să fie o zi a reconcilierii naționale. Lumea nu ar trebui să mai fie atât de categorică în privința unor evenimente sau zile, date calendaristice care dezbină. Societatea are nevoie de unitate, pentru că indiferent ce sărbătorim pe 9 mai, pe 10 mai nu suntem mai bogați dacă nu am muncit sau nu am mers la lucru.”
Ne place să ne dăm cu presupusul, dar de cele mai multe ori, nici nu cunoaștem bine istoria.
„Această sărbătoare comportă un mare potențial propagandistic. Această zi este folosită de o parte de politicienii din Republica Moldova pentru a atrage voturi și nu are nimic în comun cu ceea ce este semnificația adevărată a acestei zile. Dar sunt foarte mulți oameni pentru care ziua de 9 mai, este „Ziua Europei”, ziua spre care trebuie să tindă țara noastră ca un model de dezvoltare civilizațională,” afirmă Anatol Țăranu, istoric.
Nimeni nu neagă că trebuie să ne aducem aminte de cei care, fără voia lor, au luptat într-un război nedrept. Foarte mulți, cu prețul vieții.
„Desigur că, 9 mai în acea parte care vorbește despre necesitatea comemorării în cel de-Al Doilea Război Mondial, are tot dreptul la existență. Însă acea parte care se preface într-o sărbătoare somptuoasă, întru-n dans pe osemintele celor care au căzut în război, este o blasfemie.”
La 9 mai 1975, la Chișinău a fost inaugurat Memorialul Victoriei, astăzi, Complexul „Eternitate”.
„Acest complex este de fapt o rămășiță a trecutului nostru sovietic. Atâta timp cât acest complex va exista în formula lui actuală și nu i s-a imprimat un iz al culturii și tradițiilor naționale, noi vom continua să rămânem oameni sovietici.”
Partea centrală a Memorialului este o piramidă cu cinci puști, de 25 de metri înălțime. În centrul monumentului, se află o stea cu cinci colțuri și o flacără veșnică.
„O biserică a memoriei înaintașilor neamului ar fi mult mai potrivită pentru acest loc decât această compoziție somptuoasă, care, de fapt, nu ne reprezintă.”
Pentru a atrage atenția, unii tineri pozează în uniforme militare de tip sovietic, cu nelipsita panglică a Sfântului Gheorghe, care, de fapt, are cu totul altă conotație.
„Panglica Sfântului Gheorghe a fost de fapt un semn distinctiv a armatei lui Andrei Vlasov, cel care a trădat armata roșie și a trecut de partea nazismului. E paradoxal într-un fel în raport cu memoria celor care au căzut în tranșeele celor de-al doilea război mondial luptând cu fascismul, că această panglică este folosită astăzi în calitate de totem al acestei mari sărbători, pe când de fapt ea era semnul distinctiv a celor care au trădat armata roșie,”, menționează Anatol Țăranu, istoric.
Viorel Furculiță, reporter AgroTV: „În concluzie, putem spune că, după 76 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, nu avem învingători și învinși, dar milioane de oameni care au murit sau au avut de suferit în urma unor jocuri ale unor lideri mondiali, bolnavi de putere.”