Economia regiunii Transnistrene urmează să scadă cu 18 la sută

Economia regiunii Transnistrene urmează să se contracte cu circa 18 la sută în 2022 și cu circa 2,5 la sută în 2023. Declinul este cauzat, în cea mai mare parte, de reducerea cu o treime a volumului producției industriale care reprezintă circa 30 la sută din economia regiunii. Totodată, regiunea parcurge o acută criză demografică. Unui nou-născut îi revin trei decese, iar emigrarea a căpătat ritmuri fără precedent din cauza războiului din Ucraina și problemelor economice grave din regiune, scrie știri.md cu referire la Mold-street.com.

Economiștii Centrului analitic Expert-Grup menționează în publicația „Realitatea economică transnistreană” declinul cauzat de reducerea temporară a livrărilor de gaze naturale din partea Gazprom și, respectiv, sistarea temporară a livrărilor de energie electrică pe malul drept, dar și reducerea activității altor întreprinderi industriale majore, care s-a produs în cea mai mare parte în luna noiembrie.

O altă cauză ține de reducerea consumului și a investițiilor, pe fundalul războiului din Ucraina, a crizei energetice și dinamicii economice negative de pe malul drept și din țările vecine.

„Comerțul intern și activitatea HoReCa din regiune, care măsoară în mod indirect înclinația populației spre consum, urmează să se reducă cu cel puțin 10 la sută pe fundalul nivelului sporit de incertitudine, al reducerii ratei de ocupare și al veniturilor populației. Astfel, în 2022, salariul real mediu din regiune urmează să scadă cu circa 3-5 la sută, numărul salariaților – cu circa 11 mii de persoane, iar cererea pentru forță de muncă din partea sectorului real – cu circa 1.000 de persoane”, constată experții.

Și apetitul investițional al firmelor este la niveluri minime, volumul investițiilor în capital fix fiind estimat să scadă în 2022 cu circa 35 la sută. La rândul său, aceasta va agrava problema competitivității reduse a economiei regiunii, bazată pe costul redus al gazului și energiei electrice, și va submina creșterea economică pe termen mediu și lung.

Pe de altă parte, autoritățile regiunii separatiste nu pot face prea multe pentru a atenua șocurile economice. Deficitul bugetar al regiunii, care nu trebuie să depășească, potrivit normativelor interne, 3 la sută din PIB, a fost anul trecut de 12 la sută, iar în acest an ar putea fi și mai mare.

De regulă, acesta este acoperit din împrumuturi pe intern și din finanțare nerambursabilă din partea Federației Ruse.

În 2022-2023, finanțarea deficitului bugetar va fi extrem de problematică din cauza dificultăților economice din Federația Rusă, crizei economice pe intern, dar și reducerii substanțiale a încasărilor la buget pe fundalul sistării livrărilor de electricitate pe malul drept, reducerii livrărilor de gaze naturale, încetinirii activității economice și creșterii înclinației spre evaziune fiscală.

La finele trimestrului trei din acest an, volumul restanțelor de plată la bugetul public al regiunii era cu 16 la sută mai mare față de începutul anului.

Experții cred că, în aceste condiții, autoritățile separatiste vor fi nevoite să recurgă la optimizări bugetare, pe de o parte, iar pe de alta – să înăsprească presiunea asupra businessului și controalele fiscale.

Având în vedere că presiunea fiscală în regiune este relativ scăzută ponderea veniturilor bugetare în PIB, la finele anului 2021, a constituit doar 18 la sută, iar volumul restanțelor la plățile fiscale este în creștere, autoritățile din regiune, cel mai probabil, vor majora unele taxe sau impozite, precum și vor intensifica controalele fiscale pentru a determina companiile private să-și onoreze obligațiunile.

Totodată, urmează înghețarea cheltuielilor și investițiilor capitale, optimizarea activității instituțiilor publice, întreruperi de livrări de apă caldă, măsuri de economisire a energiei electrice etc., pentru a diminua presiunea pe bugetul regiunii.

În același timp, în regiune s-a agravat și problema demografică. La finele anului 2021, numărul născuților-vii a fost cu 9 la sută mai mic, iar cel al decedaților – cu 24 la sută mai mare față de 2020.

Raportul dintre numărul de decedați și născuți-vii a crescut, constant, pe parcursul ultimilor ani. Dacă în 2018 unei persoane nou-născute îi reveneau, în medie, 1,6 decese, în anul curent proporția este deja de unu la trei. Problema este agravată și de fenomenul emigrării, care s-a acutizat în 2022 pe fundalul războiului din Ucraina și al crizei economice și sociale din regiune. Această tendință va accelera fenomenul de îmbătrânire a populației, subminând potențialul și rata naturală de creștere economică a regiunii.

În prezent, doar 53 la sută din populația regiunii este cu vârsta aptă de muncă, iar peste jumătate din populația aptă de muncă este economic inactivă.