Economia Republicii Moldova își va reveni în 2023 și va recupera scăderea înregistrată anul trecut, generată de multiplele crize cu care s-a confruntat. Perspectivele economice pentru următorii ani sunt marcate de oportunități istorice, dar și de riscuri. Scenariul de bază al actualului orizont de Prognoză se bazează pe o redresare economică în 2023 de 4,7 % și pe o creștere economică în anii următori (5,4 % în 2024 și un coridor de creștere de 4-5 % în 2025-2027). Pentru următorii ani, principalele ipoteze avute în vedere pentru creșterea economică sunt stabilizarea situației de securitate din regiune, îmbunătățirea conectivității energetice și de mobilitate cu România și începerea negocierilor de aderare la UE. Concluziile și prognozele date se regăsesc în cea de-a #24 ediție a publicației MEGA -Moldova Economic Growth Analysis*, cu titlul „Relansarea economică din 2023: prognoze, riscuri și priorități de politici” elaborată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și lansată în 27 aprilie 2023, în cadrul conferinței de presă MEGA #24 „Economia Moldovei între ecoul războiului și reziliență: prognoze pentru 2023-2024”.
Economia moldovenească a fost puternic afectată în 2022 de o serie de crize fără precedent, cum ar fi agresiunea Rusiei din Ucraina, criza energetică, inflația persistentă și seceta. Aceste crize au pus firmele sub presiuni mari de costuri și de competitivitate, ceea ce a dus la o scădere economică de 5,9%, sectoarele economice cele mai afectate fiind agricultura, construcțiile și tranzacțiile imobiliare, precum și industria. Cu toate acestea, datorită măsurilor adoptate de Guvern și a sprijinului extern, au fost atenuate șocurile și economia a intrat în 2023 mai puternică și cu perspective bune de redresare rapidă.
„În pofida multiplelor crize care au afectat Republica Moldova în 2022 (criza energetică, seceta, inflația, război la hotar, criza refugiaților), s-a reușit menținerea unei stabilități macrofinanciare relative. Astfel, moneda națională a rămas pe poziții, sistemul bancar s-a dovedit a fi rezilient și bine capitalizat, iar sistemul de finanțe publice a rămas sub control. Aceasta a fost posibil preponderent grație suportului financiar, tehnic și politic din partea partenerilor de dezvoltare. Pentru 2023 prognozăm o creștere economică de circa 4-5% pe fundalul recuperării în agricultură grație condițiilor climaterice relativ favorabile, diminuării ratei inflației și, respectivă, relaxării politicii monetare și relansării creditării. Evident, situația de securitate din Ucraina și regiune, precum și dinamica prețurilor la resursele energetice rămân principalele surse de incertitudine și riscuri, care pot afecta această prognoză relativ optimistă” susține Adrian Lupușor, director executiv, Expert-Grup.
Potrivit autorilor publicației, anii 2023-2024 vor marca o perioadă de ,,revenire la normalitate” a dinamicii inflaționiste. Șocurile inflaționiste au început să se disipeze la sfârșitul anului 2022 și începutul anului 2023, IPC anual înregistrând o tendință descendentă. Decelerarea inflației se va menține pe întreaga perioadă 2023-2024, pe fondul unei baze de comparație ridicate, unui an agricol mai bun, al stabilizării tendințelor inflaționiste în regiune și al presiunilor inflaționiste limitate pe partea cererii la nivel intern.
În ceea ce privește structura veniturilor populației, ponderea salariilor crește, în timp ce rolul remiterilor se reduce treptat, deși acestea continuă să joace un rol important. Între 2012 și 2022, raportul dintre influxul de remiteri și PIB s-a redus de la 21 la 13,8%, iar ponderea remiterilor în venitul disponibil s-a diminuat de la 16 la 12 procente. În aceeași perioadă, ponderea salariilor s-a majorat cu 8 p.p., de la 42,7 % până la 50,7%. Pe termen mediu, creșterea veniturilor va fi susținută de majorarea salariilor, deoarece firmele vor fi nevoite să mărească costurile salarial pentru a atrage angajați calificați, susțin experții.
Băncile moldovenești au intrat în criza din 2022 bine capitalizate și pregătite să suporte astfel de șocuri, având în vedere întărirea cadrului regulamentar și îmbunătățirea guvernanței băncilor după criza bancară din 2015. Ca rezultat, sectorul bancar s-a dovedit a fi robust la șocurile din 2022, ieșind mai rezistent din criză, cu indicatori îmbunătățiți de lichiditate și adecvare a capitalului. Riscul de creditare, care a crescut semnificativ în 2022 datorită recesiunii economice, inflației și incertitudinii legate de războiul din Ucraina, a fost gestionat adecvat de bănci.
Stabilitatea sectorului bancar a fost consolidată prin politica monetară prudentă a Băncii Centrale a Moldovei, care a recurs la majorarea ratei rezervelor obligatorii pentru a proteja bilanțurile băncilor. Ca rezultat, creditarea s-a stabilizat, ponderea activelor fără risc în totalul activelor a crescut, în timp ce indicatorii de lichiditate și adecvare a capitalului s-au îmbunătățit. Lichiditatea și capitalizarea ridicate ale sectorului bancar, împreună cu relaxarea politicii monetare și îmbunătățirea dinamicii economice și inflaționiste, vor pregăti terenul pentru o redresare economică robustă în 2023-2024.
Autorii publicației MEGA, ediția #24, au mai subliniat faptul că în anul 2023, menținerea sustenabilității fiscale va continua să fie pusă sub presiunea contextului regional, care rămâne a fi foarte incert, iar, în vederea realizării priorităților sociale și economice asumate de Guvern, pentru anul 2023 a fost planificat un deficit major, care va constitui 6% din PIB, în acest context, Moldova trebuie să valorifice la maximum oportunitățile care derivă din statutul său de țară candidat la UE, care va aduce o deschidere de finanțare și mai mare din partea comunității externe. Pe termen scurt și mediu, spațiul fiscal rămâne limitat, fiind estimat la aproximativ 1,5% din PIB. Prin urmare, atragerea granturilor și a împrumuturilor în condiții concesionale de la donatorii, și respectiv, creditorii externi va rămâne o premisă importantă pentru finanțarea noilor inițiative de politici și a noilor proiecte de investiții publice.
În ceea ce ține de balanța de plăți, nu s-au materializat temerile privind fuga capitalului din Moldova și epuizarea activelor de rezervă, care circulau la începutul războiului din Ucraina. De fapt, în contul financiar al balanței de plăți au fost înregistrate intrări nete de capital cu 37% mai mari față de 2021. Nerezidenții nu și-au retras depozitele din sistemul bancar moldovenesc, din contra, depozitele străinilor au crescut, iar investitorii străini și-au majorat considerabil investițiile directe în Moldova. Banca Națională a Moldovei (BNM)a făcut intervenții pe piața valutară la începutul anului pentru a satisface cererea de valută care a crescut subit, însă această situație nu a durat mult timp. Pe parcursul anului 2022, pe fundalul intrărilor mari de capital din exterior, activele de rezervă ale statului au crescut și au atins un nivel record.
Cu toate acestea, sunt necesare măsuri de corectare a deficitului exagerat de cont curent, determinat de persistența problemelor de competitivitate a exporturilor moldovenești, precum și de dinamica prețurilor la resursele energetice importate. În acest sens, este crucial ca Moldova să profite de oportunitățile pe care i le oferă statutul de țară-candidat la aderare la Uniunea Europeană, implementând reformele necesare și promovând politici structurale de stimulare a ofertei.
Analiza pe larg poate fi citită aici