Sectorul apicol, legislația din domeniu, reglementările, dificultățile în implementarea legislației, situația producției și exportului de miere, obstacolele întâmpinate de apicultori, propunerile de soluționare a acestora și poziția autorităților au fost discutate în cadrul dezbaterii publice organizate joi 5 mai de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” pe platforma Agendei Naționale de Business, dedicată dialogului și interacțiunii cu mediul privat de afaceri.
La dezbateri au fost prezenți ANDREI ZAGAREANU, președintele ANARM, ION MAXIM, director executiv ANARM, GHEORGHE MOISA, președintele Asociației Apicultorilor ”Regina Codrilor Tigheci”, ANATOLIE SCACODUB, apicultor, PETRU SACARA, președintele Asociației Moldapis, VASILE DOLGHIERU, președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole, antreprenorii MARIN DRAGOMIR, NICANOR NEGRU, ADRIAN POPUȘOI, ANATOL RUSU și Eduard Bulgac, reprezentant ANB și președintele Asociației Patronale a Producătorilor Agricoli Ungheni. Dezbaterea a fost moderată de experții ANB / IDIS ”Viitorul”, Igor Munteanu și Veaceslav Ioniță.
Potrivit reprezentanților mediului de business în țară sunt în jur de 6800 de apicultori care au 255.000 de familii de albine. Din producția totală de miere obținută anul trecut, în jur de 90-95% a fost exportată, adică peste 3500 de tone. Apicultorii au prezentat situația din domeniu și problemele cu care se confruntă și au oferit o serie de soluții pentru depășirea acestora.
Concret, ei s-au referit la regulamentul de înregistrare sanitar-veterinară a activităților agenților economici, care ridică probleme pentru apicultorii persoane fizice. Aceștia nu pot primi certificatul sanitar-veterinar dacă nu sunt înregistrați ca persoane juridice. Reprezentantul ANSA a prezentat cadrul legal pentru exploatațiile agricole comerciale și necomerciale și a subliniat că actele sanitar-veterinare certifică originea și autenticitatea unui produs agricol. Reprezentanții AIPA au vorbit despre noua politică de subvenționare care va fi elaborată anul acesta și au remarcat că nu pot primi stimulente și sprijin decât apicultorii care sunt înregistrați juridic.
O altă problemă semnalată a fost lipsa unei proceduri pentru exploatațiile neprofesionale care au o producție mică din care și vând, iar soluția a r fi stabilirea unei limite cantitative pentru comercializare, cu proceduri simplificate.
S-a discutat și despre documentarea cazurilor de otrăvire și de pieire a albinelor, în special în perioada lucrărilor agricole de primăvară-vară – prelevarea probelor, analizarea acestora și modalitatea de intervenție a autorităților, capitole la care se înregistrează deficiențe.
La acest capitol s-a discutat despre deficiențele de comunicare dintre apicultori și agricultori, care ar trebui să anunțe zilele în care fac lucrări de stropire cu pesticide sau insecticide. O soluție ar fi efectuarea acestor lucrări noaptea sau la primele ore ale dimineții, pentru ca substanțele să aibă timpul necesar pentru uscare, când albinele nu sunt active.
În context, reprezentantul ministerului Agriculturii a vorbit despre sistemul informațional BEE PROTECT, o platformă digitală pentru agricultori și apicultori, unde vor fi introduse date despre toate lucrările agricole efectuate. Reprezentanții apicultorilor au subliniat că va fi nevoie de o campanie de instruire în teritoriu pentru ca toți agricultorii să știe cum să utilizeze platforma și să respecte legislația.
În privința exporturilor, s-a discutat despre necesitatea trecerii de la exportul de miere vrac – în butoi – la exportul de miere ambalată și despre nevoia creării unei mărci comerciale unice pentru mierea ambalată.
Reprezentanții apicultorilor au solicitat detalii despre acțiunile prevăzute în Programul Național de Dezvoltare a Apiculturii pentru anii 2021-2025 și implementarea acestora, cum ar fi plantarea de copaci și arbori meliferi și cercetările științifice prevăzute în Program.
S-a ridicat și problema accesului restricționat în pădurile Moldsilva până la data de 1 mai, deși apicultorii ar dori să li se permită accesul de la 1 martie, când începe perioada de înflorire a plantelor și arborilor meliferi. Ei au solicitat și creșterea suprafețelor împădurite cu arbori meliferi, cum ar fi salcâmul și teiul. Reprezentantul Moldsilva a obiectat și a adus ca argument nevoia de regenerare a pădurii, care are în primul rând rol de protecție. El a subliniat că salcâmul este o plantă invazivă și nu poate fi plantat în păduri, ci, eventual, în anumite zone de perdele forestiere sau la limita pădurilor sau pe terenuri deteriorate.
Propunerile formulate de participanții la dezbatere vor fi transmise reprezentanților autorităților. Dezbaterea publică s-a desfășurat sub sloganul ”Economie fără monopoluri, libertate fără privilegii”.