De peste 30 de ani, politicienii „se scaldă” în apele tulburi ale Nistrului
Dezvoltarea complexului hidroenergetic Novodnestrovk de pe Nistru a fost numită un business al mafiei, un război ecologic, un proiect grandoman cu efecte devastatoare asupra mediului. La AGRO TV Moldova, au fost difuzate mai multe emisiuni la acest subiect.
VALERIU MUNTEANU, fost Ministru al Mediului 2015 – 2017: ”Din păcate, pe acest subiect, Ucraina se comportă cu Republica Moldova așa cum nu-i place Ucrainei când se comportă Rusia cu ei. Trebuie să demonstrăm și arbitrii europeni ne vor ajuta în acest sens ca să oprim, să stăvilim aceste intervenții brutale ale ucrainenilor în natură, care ne distrug și ne secătuiesc Nistrul.”
Și jurnaliștii de investigație au obținut informații valoroase.
ILIE GULCA, jurnalist de investigație, CIJM: ”Problema este mult mai gravă, problema nu este în pește sau în vegetație, problema este în cantitatea de apă. În perioada în care am efectuat prima investigație împreună cu colegii mei din Ucraina, colega mea Lyubov Velichko de la publicația Text din Ucraina s-a infiltrat la o petrecere, o adunare a energeticienilor din Ucraina. Ei, acolo au fost lucrurile spuse pe șleau și foarte sincer: Ucraina are acest interes național, ei vor să fie independenți din punct de vedere energetic și lucru confirmat recent, ei nu vor renunța niciodată la obiectivul lor.”
Doctorul în științe tehnice Petru Pleșca a prezentat documente ce atestă că cel puțin jumătate din nodul Hidrotehnic Nistrean 2 de la Naslavcea este proprietatea Republicii Moldova. Membrul grupului de lucru al Comisiei mixte moldo-ucrainene insistă că apa și energia trebuie împărțite în mod egal, cum este însemnat în Regulile de exploatare și în Proiectul tehnic. Moldova însă întârzie să preia partea sa deja de 30 de ani.
PETRU PLEȘCA, doctor în științe tehnice, conferențiar universitar: ”Preluarea hidrocentralei cu bazin de acumulare, de construit acum noi stații de hidroacumulare, de pompare, că deja apa e ridicată și ea e a noastră. Prima: de nu cedat nici un metru pătrat și nicio arendă, noi construim singuri și asta e viitorul copiilor și nepoților noștri. Ei produc la prima peste 700 mW, la a doua patru turbine sunt deja în lucru – asta peste 1000 mW, dar o să fie 2200 mW – acestea 7 și plus asta 40, ei fac 3000 mW, asta e de 6 ori mai mult decât îi trebuie Moldovei. Și ei nu vor să dea măcar 20, jumătate din picătură, păi asta e frățește?”
Petru Pleșca susține că este important să ne adresăm la Judecata Internațională, dacă partea ucraineană nu este de acord.
MIHAELA RUDENCO, prezentatoare: ”Ce ne puteți spune despre acordul bilateral semnat acum câțiva ani de foștii prim-miniștri Vlad Filat și Iulia Timoșenko?”
PETRU PLEȘCA, doctor în științe tehnice, conferențiar universitar: ”Am auzit eu de așa ceva, asta în 2010. Un contract secret, că nici lumea nu știe până acum. Până atunci, tot este un moment interesant. În 2003, avem niște patrioți în Republica Moldova ca secretarul securității naționale, domnul Valeriu Gurbulea și grănicerii de atunci, ei la 17 iulie 2003 au pus la mijloc, acolo unde trebuie, dispozitivul acesta unde stau grănicerii. Multe articole atunci apărut, că iată moldovenii încurcă, că e obiect de securitate. Asta e tot necinstit. Noi am avut dreptul acolo să punem. Și au fost până în 2010. În 2010, când ei au semnat ceva acolo, se înțelege că i-au dat voie să pună la aceia sârmă ghimpată.”
Recent, membrii Comisiei speciale pentru evaluarea gestionării integrate a resurselor de apă din bazinul Nistrului s-au întâlnit cu Ambasadorul Ucrainei în Moldova – Marko Shevchenko. Pe lângă replici diplomatice și declarații precum că identificarea soluțiilor trebuie să se realizeze de comun acord între cele două state vecine, nu s-au anunțat acțiuni concrete pentru rezolvarea problemei.
MIHAELA RUDENCO, prezentatoare: ”Cine se face responsabil de faptul că nu putem împărți aceste teritorii?”
PETRU PLEȘCA, doctor în științe tehnice, conferențiar universitar: ”Toți, începând din anii 1991. Toate guvernele, toți reprezentanții. Au trădat interesele neamului.”
Cei care ar fi trebuit să ia atitudine sunt guvernele și miniștrii Mediului de la 1998 încoace. Pentru o rememorare, aceștia au fost: Arcadie Capcelea, Ion Răileanu, Gheorghe Duca, Constantin Mihăilescu, Violeta Ivanov, Gheorghe Șalaru, Valentina Țapiș, Sergiu Palihovici, Valeriu Munteanu.
Ulterior, în 2017, în contextul reformei autorităților publice centrale, Ministerul Mediului a fost comasat cu cel al Agriculturii. În fruntea noii structuri, s-au aflat: Vasile Bîtca, Liviu Volconovici, Nicolae Ciubuc, Georgeta Mincu, iar în prezent – funcția este deținută de Ion Perju.
Oare cât timp le mai trebuie guvernanților să acționeze pentru a apăra interesele naționale? Întrebare retorică deocamdată.
În fiecare luni și miercuri, la 19:30, emisiunea Actualitatea LA RAPORT cu Mihaela Rudenco aduce în vizor principalele evenimente din țară informându-vă rapid și echidistant.