Principalele boli: combatere și prevenire
În continuare, îți prezentăm principalele boli care pot ataca nucul. Acestea sunt împărțite în trei mari categorii: bacterioze, micoze și viroze.
Bacterioze
Arsura bacteriană a nucului
Arsura bacteriană a nucului este o boală care atacă frunzele, lăstarii, inflorescențele și fructele de nuc. Pe frunze, se manifestă sub apariția unor pete mari și colțuroase, care determină deformarea frunzelor. Pe lăstari, se manifestă sub apariția unor pete brune, pe suprafața cărora apar scurgeri de clei. Atunci când vremea este umedă, lăstarii se îndoaie și se usucă. Pe fructele tinere, boala se manifestă sub apariția unor pete fumurii, care se brunifică. Agentul patogen pătrunde în fruct și îi poate distruge miezul. Florile bărbătești atacate de boală se brunifică, iar boala se transmite prin polen florilor femeiești. Bacterioza iernează în crăpăturile scoarței și pe resturile vegetale infectate. Pătrunde în nuc prin stomate sau prin rănile care apar ca urmare a lucrărilor de întreținere.
Ca metode de prevenire și combatere, se recomandă tăierea lăstarilor afectați până la lemn sănătos, aplicarea tratamentului cu zeamă bordeleză 4-5% și acoperirea rănilor cu mastic cicatrizant, aplicarea de tratamente specifice în perioada de repaus vegetativ, precum și aplicarea de tratamente pe bază de cupru în perioada de vegetație.
Cancerul bacterian
Cancerul bacterian se manifestă prin apariția tumorilor de diferite dimensiuni, în funcție de vârsta plantei și de organul afectat. La început, tumorile care apar sunt mici, netede și moi și apar pe rădăcini și tulpini și rar pe ramuri sau frunze. Cu trecerea timpului, tumorile cresc, devin brune sau brun-negricioase și au un aspect rugos. Agentul patogen pătrunde în nuc prin rănile produse de nematozi, grindină, insecte etc. Apariția bolii este favorizată de temperaturile cuprinse între 22 și 30°C și de umiditatea atmosferică de 80%.
Ca metode de prevenire și combatere, se recomandă sortarea puieților înainte de plantare, înființarea livezii pe terenuri care au fost pregătite corespunzător, dezinfectarea foarfecilor și uneltelor atunci când se trece de la un pom la altul, tăierea ramurilor afectate până la zona sănătoasă, aplicarea unui tratament cu zeamă bordeleză 4-5% și acoperirea rănilor cu mastic cicatrizant, îmbăierea rădăcinilor puieților într-o soluție de zeamă bordeleză 1% și aplicarea tratamentelor în timpul vegetației cu produse pe bază de cupru.
Micoze
Mana
Mana se manifestă prin ofilirea și brunificarea frunzelor. Atunci când sunt atacați de mană, nucii au creșterea încetinită și se usucă prematur. Ca urmare a atacului manei, în zona bazală a tulpinii apar leziuni similare cu cele produse de cancerul bacterian. Atunci când vremea este umedă, leziunile se acoperă cu un lichid lipicios. Boala își face apariția în condiții de umiditate excesivă la nivelul solului.
Ca metode de prevenire și combatere, se recomandă irigarea rațională. Din păcate, nu există tratament recomandat pentru această boală.
Antracnoza nucului
Antracnoza nucului se manifestă în special pe frunze și pe fructe. Pe frunze, boala se manifestă sub apariția unor pete mici, cenușii, înconjurate de un halou de culoare brună. Petele se unesc și distrug întreaga frunză. Pe fructe, boala se manifestă prin apariția unor pete brune, în dreptul cărora țesuturile se cufundă, iar pe suprafața lor apar fructificațiile ciupercii. În cazul unui atac timpuriu, miezul fructelor poate fi distrus. Ciuperca poate ataca și lăstarii, caz în care produc pete brune, alungite, în dreptul cărora apar ulcerații cu aspect canceros. Ciuperca iernează pe resturile vegetale de la suprafața solului.
Ca metode de prevenire și combatere, se recomandă arderea sau îngroparea frunzelor din livadă și efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.
Cancerul deschis
Cancerul deschis este o boală care poate pătrunde în pom prin rănile care rezultă ca urmare a tăierilor. Ca urmare a atacului acestei boli, scoarța din zona afectată se exfoliază, iar țesuturile se cufundă. Zona afectată capătă astfel un aspect canceros. Ciuperca poate ataca toate organele aeriene ale nucului, inclusiv fructele, care putrezesc și cad ca urmare a atacului cancerului deschis. Atunci când atacul este prezent pe tulpină, pomul se usucă ireversibil.
Ca metode de prevenire și combatere, se recomandă verificarea puieților înainte de plantare, sterilizarea uneltelor cu alcool sau clor, irigarea și fertilizarea echilibrată, acoperirea cu mastic a rănilor mari rezultate în urma lucrărilor de întreținere, tăierea ramurilor afectate și efectuarea tratamentelor utilizând fungicide specifice.
Viroze
Boala liniei negre
Boala liniei negre este un virus care reduce treptat vigoarea pomilor. Ca urmare a atacului acestei boli, frunzele devin galbene și ofilite, iar pomul își pierde prematur frunzele. Lăstarii terminali sunt debili și nu se dezvoltă normal. În scoarța pomului afectat pot apărea crăpături sau orificii, iar dacă scoarța se elimină în zonele unde apar simptomele, poate fi observată o dungă neagră. Virusul se transmite prin polen infectat și prin altoire.
Ca metode de prevenire și combatere, se recomandă eliminarea din livadă a pomilor afectați și utilizarea de altoi și portaltoi sănătoși.
Dăunătorii nucului: metode de combatere
Alături de bolile prezentate, există și o serie de dăunători care pot afecta cultura de nuc. În continuare, îți prezentăm care sunt dăunătorii nucului, precum și cele mai eficiente metode de combatere a acestora.
Omida păroasă
Omida păroasă este o specie polifagă. Dezvoltă două generații pe an. Iernează ca pupă în stratul superficial al solului. Produce defolierea pomilor și, implicit, determină scăderea producției de fructe. Omizile se poziționează pe partea inferioară a frunzelor și încep să le consume. Țes un fel de cuib, iar în interiorul acestora se hrănesc.
Ca metode de combatere, se recomandă aplicarea tratamentelor cu insecticide specifice.
Acarianul galicol
Acarianul galicol poate determina defolierea prematură a pomului și scăderea producției. Dezvoltă mai multe generații pe an. Se hrănește cu sucul celular al frunzelor de nuc. În urma înțepăturilor sale, pe partea inferioară a frunzelor se formează pete neregulate, de dimensiuni diferite, cu înfățișare pâsloasă, delimitate de nervuri. În dreptul petelor, pe partea superioară a frunzei, apar umflături caracteristice.
Ca metode de combatere, se recomandă aplicarea tratamentelor recomandate în perioada de repaus vegetativ și aplicarea tratamentelor în vegetație cu insecticide specifice.
Păianjenul roșu al pomilor (acarianul)
Păianjenul roșu al pomilor dezvoltă 5-6 generații pe an. Iernează în stadiu de ou pe scoarța pomilor și pe ramuri. În urma atacului său, frunzele se usucă și cad, înregistrându-se defolieri în rândul pomilor atacați. Ca urmare a atacului, se observă o scădere în creștere a lăstarilor, ceea ce determină implicit și scăderea producției. În plus, rezistența pomilor în fața diverselor boli este diminuată.
Ca metode de combatere, se recomandă efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
Afidele
Afidele sunt specii polifage, care migrează de la o plantă la alta sau de la o specie la alta. Cresc pe flora spontană, după care se deplasează pe speciile cultivate. Se prezintă sub formă de colonie pe partea inferioară a frunzelor, pe flori sau pe inflorescențe, precum și pe lăstarii tineri. Insectele înțeapă și sug sucul celular, ceea ce determină stresul plantei. În cazul unui atac sever, rezistența pomului în fața bolilor scade.
Ca metode de combatere, se recomandă efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
Păduchele țestos
Păduchele țestos este o specie polifagă. Dezvoltă o generație pe an. Iernează în stadiul de larvă pe scoarța ramurilor atacate. Adulții și larvele colonizează ramurile și lăstarii, ducând la necrozarea țesuturilor. Ca urmare a atacului, frunzele se etiolează parțial sau total și cad în masă, recolta se diminuează anual, iar pomii neîngrijiți se usucă. Pe părțile atacate se observă dejecțiile dulci ale acestui dăunător, iar pe acestea se dezvoltă fumagina, care diminuează fotosinteza.
Ca metode de combatere, se recomandă curățarea ramurilor cu o perie aspră, aplicarea tratamentelor recomandate în perioada de repaus vegetativ, cu produse pe bază de ulei horticol și aplicarea tratamentelor în vegetație utilizând insecticide specifice.
Viermele merelor
Viermele merelor este un dăunător polifag. Iernează în stadiul de larvă în spațiile adăpostite de intemperii. Femelele sale depun ponta pe fructe sau în apropierea acestora, iar larvele pătrund în fruct.
Ca metode de combatere, se recomandă efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
Tratamente pentru a combate bolile și dăunătorii nucului
Acum că ai descoperit care sunt bolile și dăunătorii nucului, este momentul să afli care sunt tratamentele recomandate pentru combaterea acestora. Îți prezentăm câteva dintre cele mai eficiente tratamente pentru a combate bolile și dăunătorii nucului.
Cultura nucilor este una care se poate dovedi profitabilă. Totuși, pentru a avea o recoltă bogată și sănătoasă, este esențial să întreții corespunzător livada. Pentru asta, este esențial să cunoști bolile și dăunătorii nucului și să aplici tratamentele corespunzătoare.