Curtea de Justiție a UE, ridică întrebări despre supravegherea în masă.

Într-o hotărâre, Curtea de Justiție a UE (CJUE), a arătat clar că preocupările privind securitatea națională nu exclud statele membre ale UE de la necesitatea, de a respecta principiile generale ale dreptului UE, cum ar fi proporționalitatea și respectarea drepturilor fundamentale la viața privată, protecția datelor și libertatea de exprimare.

Cu toate acestea, instanța a permis și derogări, spunând că o amenințare presantă la adresa securității naționale poate justifica colectarea și păstrarea datelor într-o colecție, în cantități limitate și temporare.

În timp ce amenințările la adresa securității publice sau necesitatea combaterii infracțiunilor grave pot permite, de asemenea, păstrarea țintită a datelor, cu condiția că acestea să fie însoțite de „garanții eficiente” și revizuite de o instanță sau de o autoritate independentă.

Militanții pentru drepturile civile, așteptau cu nerăbdare hotărârile de astăzi din Marea Cameră, în urma unei opinii a unui consilier al instanței în ianuarie, care presupunea că anumite regimuri de supraveghere ale statelor membre UE, încalcă legea.

Marea Cameră se referă la: Curtea supremă, a Curții Europene a Drepturilor Omului. O instanță a Curții Europene de Justiție.

Desigur, definiția unei agenții guvernamentale despre cât de multă colectare de date este „strict necesară” într-un context de securitate națională, poate fi destul de diferită, de reperul grupurilor de apărare a drepturilor civile, așa că pare puțin probabil, ca această hotărâre să fie ultima dată când CJUE este rugată, să clarifice unde se află limitele legale ale supravegherii în masă.

În plus, hotărârea ridică întrebări cu privire la șansele Marii Britanii, de a obține un acord de adecvare a protecției datelor de la Comisia Europeană, întrucât va părăsi UE în 2021 la sfârșitul procesului de tranziție Brexit din acest an, Marea Britanie are nevoie de acest acord, pentru ca fluxurile de date digitale, din UE, să continue neîntrerupt, ca acum.

O altă componentă interesantă a hotărârii CJUE, de astăzi sugerează că în statele UE cu regimuri de supraveghere în masă nediscriminate, ar putea exista motive pentru anularea condamnărilor penale individuale, care se bazează pe dovezi obținute printr-o astfel de supraveghere ilegală.

Sursă informație: https://techcrunch.com/2020/10/06/europes-top-court-confirms-no-mass-surveillance-without-legal-limits/