Situația pieței merelor din Moldova este, conform vechii tradiții, unul dintre cei mai importanți indicatori ai stării pomiculturii și agriculturii în Republica Moldova în general. Pentru acest lucru a luptat ani la rând statul contribuind cu subvenții semnificative, granturi de la donatori şi idei (în sens de noi abordări ale producerii și comercializării). Acestea constituie “bagajul” cu care am ajuns până în situația actuală de criză prezentă în mai multe niveluri în ţară. Totuşi, în viitorul apropiat se va dovedi a fi el oare “o valiză fără mâner” sau un bun valoros care va contribui la depăşirea situaţiilor dificile?
Pentru a răspunde la această întrebare, este nevoie în primul rând,de a defini ce reprezintă sectorul pomicol din Republica Moldova în acest moment. Este vorba de aproximativ 50 de mii de hectare de livezi de măr. Mai mult, dinamica suprafeţelor este descendentă: în urmă cu câțiva ani erau aproximativ 53 de mii de hectare, iar în present livezile vechi sunt defrişate (rapid), iar altele noi se plantează (mult mai încet). Cu toate acestea, din ce în ce mai multe plantații tinere superintensive intră pe rod în fiecare an. Suprafața totală ocupată de livezile de măr intensive și superintensive în acest moment cu greu depășește 5-6 mii de hectare.
În 2021, conform prognozei Asociației Moldova Fruct, recolta de mere în țară va fi de 600 mii tone (în 2020 – circa 430 mii tone, în 2019 – 610 mii tone, în 2018 – 665 mii tone). Campania de recoltare este aproape de finalizare, iar evaluările experților cu privire la recolta din 2021 nu s-au schimbat. Acesta este motivul #1.
Motivul #2 este confirmarea din partea multor operatori ai pieței de fructe din ţară, producători agricoli și comercianți-exportatori că „la momentul de față frigiderele sunt aproape complet ocupate cu mere din soiuri precum: clone ale soiului Gala, grupa de soiuri Red și altele”. Potrivit estimărilor experților, capacitățile frigorifice disponibile ale țării pentru păstrarea merelor constituie aproximativ 250-280 de mii de tone (după cum s-a menționat deja mai sus, acestea sunt aproape pe deplin utilizate). În același timp, recoltarea soiurilor târzii de mere – în special, soiul Idared, căruia îi revine cel puţin 1/3 din suprafaţă ocupată de livezile de măr – la mijlocul lunii octombrie în multe întreprinderi horticole tocmai a început.
Motivul #3. Reprezentanții Asociației Producătorilor de Conserve „Speranța Con” la începutul noului sezon estival, au anunțat că vor accepta la procesare toate merele pe care piața internă le va putea oferi. Specialiștii „Speranța Con” și „Moldova Fruct” au prognozat atunci că este vorba de aproximativ 250-300 de mii de tone de mere (de calitate medie și scăzută, nu prea potrivite pentru comercializarea în stare proaspătă către consumatorii finali).
Din punctul de vedere al procesatorilor, calitatea o constituie conținutul de substanță uscată și zahăr (se presupune că în acest sezon concentratul de mere cu o aciditate mare va fi mai greu de vândut decât cel dulce). Merele din „soiurile de vară” s-au vândut slab pe piețele externe, aproape toate fiind date la procesare. De menţionat este faptul că în acest an „merele de vară” au fost prea suculente (conținut scăzut de substanță uscată) și acrii. Întreprinderile producătoare de suc și concentrat de mere au oferit pentru el un preţ de aproximativ 1,1-1,3 lei/kg.
În toamnă, prețurile angro pentru merele destinate prelucrării „la porțile” fabricilor au urcat până la 1,4 lei/kg (deși firmele intermediare oferă micilor întreprinderi horticole 0,9-1,1 lei/kg pentru merele preluate direct din livezi). Principala problemă este faptul că perspectivele de viitor pentru sectorul de prelucrare a merelor în ceea ce privește volumele de export al materiilor prime vor depinde în mare parte direct de prețul la gaz. Într-o situație dificilă, acceptarea merelor pentru prelucrare poate fi redusă drastic sau chiar oprită. Acesta nu reprezintă un „șantaj al procesatorilor” având drept scop scăderea prețurilor de achiziție pentru mere. Mai multe detalii despre acest lucru mai jos.
Motivul # 4. În luna septembrie, conform administrației „Moldova Fruct”, în sfârșit, a avut loc un export masiv de mere în principal către piața Federației Ruse. Referindu-se la datele serviciului vamal, reprezentanții asociației susţin că exporturile de mere din recolta curentă în septembrie a atins nivelul de 22 mii tone, în timp ce în aceeaşi perioadă din anul trecut, din țară au fost exportate doar 9,5 mii tone de mere.
În acest context, trebuie de avut în vedere faptul că în ultimele două sezoane de comercializare, exportul lunar de mere moldovenești în cantităţi de 20-40 mii tone a fost observat doar în lunile de iarnă și primăvară şi evident, mere din frigidere. Merită să reamintim că în acei ani comercianții glumeau că „şi-au cumpărat bilet la „vagon de dormit” până în ianuarie-februarie”. Anul acesta, deja în luna septembrie exporturile moldovenești de mere au atins nivelul celor din iarnă. În octombrie, nivelul exporturilor din septembrie cel mai probabil va fi depășit.
Totuşi de ce și ce înseamnă acest lucru? Pe de o parte, conducerea „Moldova Fruct” încă de la începutul noului sezon de comercializare 2021-2022 i-a îndemnat pe producători și comercianți să exporte ritmic mere din noua recoltă încă din toamnă, fără a amâna momentul începerii exportului masiv pentru iarnă, primăvară sau chiar mai târziu, în prima lună de vară… Nu este exclus faptul că unii dintre operatorii de pe piață să fi luat acest apel ca pe un îndemn la acțiune.
Pe de altă parte, după cum a fost menționat mai sus, merele din soiurile târzii de toamnă, în general, nu au unde să fie depozitate. În același timp, după cum afirmă mulți producători, calitatea aceluiași măr Idared din anul curent nu este una slabă – dimensiune mare, culoare accentuată. În Rusia cantităţile de mere din soiurile târzii de toamnă din propriile livezi sunt mici, însă preţurile până când rămân a fi mai mari comparativ cu cele din Moldova. Iată şi răspunsul cum de o cantitate semnificativă de mere moldoveneşti în septembrie-octombrie a mers pe piața rusă. Deși la un preț relativ mic, comercianţii-exportatorii cumpără mere angro de la producători la un preţ de 6-7 lei/kg.
Mai există totuşi un factor esenţial legat de creșterea exportului de mere de toamnă. În rând cu alte ţări din Europa de Sud-Est și din Uniunea Europeană, merele din producția proprie (cel puțin unele soiuri, în special – clone Gala) sunt prea scumpe și nu sunt de cea mai bună calitate ( din cauza îngheţurilor). În situaţia dată, de exemplu, unii comercianți italieni se gândesc chiar să cumpere mere moldovenești de înaltă calitate din anumite soiuri la un preț rezonabil pentru exporturi ad-hoc – în special către clienții lor de pe piețele țărilor din Golful Persic. În plus, unele întreprinderi moldovenești, care au produse de înaltă calitate și capacitatea de a le sorta/ambala în containere corect, au început singure să exporte mere în Est (dar nu spre Rusia).
Mai mult, nu este foarte clar care va fi situația pe piața europeană a merelor. Pe de o parte, producătorii polonezi au anunțat din nou o recoltă mare de mere în 2021. Totuși, așa cum subliniază operatorii de pe piață, se poate ajunge că, de fapt, recolta poate ar putea să nu fie atât de mare sau calitatea anumitor soiuri de mere ar putea să nu satisfacă pe deplin cerințele supermarketurilor – principalii operatori ai „pieței proaspete” europene. Din nou, nu este clar cât de multe mere poloneze, maghiare, austriece și germane vor fi procesate.
Respectiv, este posibil ca la un moment dat în acest sezon pentru un merele de calitate, dar competitive la preț, să se deschidă o „fereastră” pe piața merelor din România. Ținând cont de o asemenea perspectivă, unii producători – comercianți mari din Republica Moldova își deschid în prezent reprezentanțe comerciale pe piața țării vecine.
S-ar părea că situația generală de pe piața merelor din Moldova în perioada septembrie-octombrie este încurajatoare. Cu toate acestea, la sfârșitul acestei luni, mulți înțeleg că sectorul pomicol, braț la braț cu întreaga economie națională, intră într-o perioadă nu doar de incertitudine, ci şi de riscuri destul de specifice, ba chiar foarte mari.
Soluționarea „crizei gazelor” până la sfârșitul lunii octombrie nu pare a fi reală, iar avertismentul exprimat de un reprezentant Gazprom cu privire la întreruperea livrărilor de gaz, nu mai pare a fi un „șantaj”, ci mai degrabă un scenariu realist. Într-un fel sau altul, dar, cu siguranță, Moldova, cel puțin până în ultima decadă a lunii noiembrie, nu poate fi scutită de restricții sau chiar întreruperi în aprovizionarea cu „combustibil albastru”. Este foarte posibil ca acest lucru să afecteze direct sectorul de prelucrare – inclusiv merele şi constituie o mare problemă – prin urmare, zeci de mii de tone de mere ar putea fi aruncate.
Problema gazului vizează, în orice caz, şi problema energiei electrice: dacă nu disponibilitatea ei în cantitate suficientă, atunci cel puţin tarifele pentru energia electrică ( sursa transnistreană sau ucraineană, în acest caz nu are importanţă). Aici ne referim direct la frigiderele performante pentru păstrarea fructelor, care funcționează cu energie electrică.
Depozitând merelor pentru păstrare, fermierii și comercianții-proprietari de frigidere includ costurile pentru întreaga perioadă estimată de depozitare în costul de producție și prețul produselor. Cu tarife la energie mai mult sau mai puțin stabile și previzibile, aceasta este o valoare calculată ce permite elaborarea planurilor de marketing pentru viitor. Totuşi, dacă tarifele vor crește brusc, s-ar putea întâmpla ca, ținând cont de costurile de depozitare, prețul merelor moldovenești iarna și primăvara să nu fie competitiv atât pe piața tradițională rusească – dacă se menține accesul la aceasta, cât și pe viitoarele noi piețe de desfacere.
Sursa:AGROEXPERT