Politica agricolă chineză are două principii: 1. nu există activitate agricolă fără valoare și 2. există industrii agricole de importanță strategică pentru întreaga economie chineză, nu doar pentru agricultură. Primul înseamnă că agricultura și producția agricolă chineză trebuie să fie diversificate și să aibă o importanță diferită pe piață. Al doilea principiu, datorită dimensiunii producției (volum, valoare, ocupare), distinge anumite industrii (cum ar fi carnea de porc, lactatele, cerealele, fructele și legumele). Ambele principii sunt de a satisface securitatea alimentară a Chinei, care ar trebui să fie înțeleasă și ca autosuficiență. Acest obiectiv este servit de o politică de finanțare a agriculturii bine gândită, care se caracterizează prin pragmatism, scrie agrimanet.ro.
Metoda pur capitalistă
Deși guvernul chinez declară că China este o țară socialistă cu specific chinezesc, în practică folosește adesea soluții descrise de Adam Smith sau Milton Friedman. Ei bine, a doua parte „cu specific chinezesc” este crucială, deoarece permite guvernului de la Beijing să aplice soluții cunoscute din piața liberă și economiile capitaliste. În practică aceasta înseamnă că fiecare ban public nu trebuie să fie și se așteaptă că un yuan cheltuit va aduce doi.
Sprijinul financiar pentru creșterea porcilor (sectorul strategic) din China este cel mai remarcabil exemplu al eficienței și eficacității politicii agricole din ultimii patru ani. Pesta porcină africană (primul focar a avut loc în august 2018) a decimat populația de porci într-un an – conform datelor Biroului de Statistică de Stat Chinez (CPBS) – de la 428,17 milioane de capete în 2018 la 310,41 milioane de capete în anul 2019. Guvernul chinez a alocat sute de miliarde de yuani pentru protecția porcilor și scroafelor, pentru a dezvolta genetica, pentru a sprijini fermierii (care doreau să investească în ferme de porci și în infrastructura necesară pentru creșterea porcilor și cultivarea cerealelor) și pentru a sprijini procesatorii. Drept urmare, în 2020, efectivele de animale au atins nivelul de 406,5 milioane de porci. Nu ar fi fost posibil fără sprijinul statului,
Sute de miliarde și-au croit drum și continuă să meargă în alte industrii agricole. Procesul de finanțare este adaptat nevoilor care sunt exprimate fie de industriile agricole înseși, fie de autoritățile locale, sau guvernul central de la Beijing însuși identifică țintele despre care consideră că au nevoie de sprijin sau sunt de viitor. În acest din urmă caz, se elaborează un plan de dezvoltare a acestora (exemplu: în februarie anul acesta, guvernul chinez a elaborat un program de dezvoltare a agriculturii ecologice, care presupune că până în 2025 în China să existe 1.000 de ferme ecologice de anvergură națională, dar și să fie înființate 10.000 de ferme ecologice locale).
Cheia agriculturii chineze sunt împrumuturile pentru așa-numitele arături de primăvară. Anul acesta, Banca Agricolă a Chinei (cea mai importantă bancă pentru agricultura chineză) a pregătit un portofoliu de credite în valoare de peste 21 mld euro. Acestea sunt fonduri destinate fermierilor pentru a-i ajuta să înceapă producția agricolă astfel încât să-și mențină eficiența până la recoltare.
Aratul de primăvară în China nu este doar un grup de activități agricole pe teren efectuate de fermieri. Este, de asemenea, un eveniment cu o mare dimensiune socială și culturală.
Arătura de primăvară este fundamentul agriculturii chineze, iar sprijinul financiar sub formă de credit ieftin a permis, de exemplu, în ultimul deceniu, să scoată din sărăcie aproximativ 30 de milioane de fermieri chinezi.