În ultima vreme, moldovenii și-au completat meniul și cu diverse ierburi aromatice, fapt care confirmă că la noi se pune, totuși, preț pe alimentația sănătoasă.
„Pe această parcelă, avem însămânțate semințe de castraveți. Este un hibrid selectat la Institutul din Tiraspol, se numește ”lacorn”, este partenorcarpic, nu are nevoie de polenizarea cu albini, pe plantă înfloresc doar plantele materne. Fiecare floare are papanași și roada este sporită, el este universal, merge la conservat, merge la murat”, spune Vasile Spînu, agricultor, s. Ratuș, r. Criuleni.
Cultura de castraveți este profitabilă pe termen lung, deoarece aceste legume pot fi cultivate atât timpuriu, vara, cât și toamna. În funcție de sezon, se va alege specia, forma și tehnologia pentru cultivare.
”Plantele deja răsar, sunt pentru plantarea în sol protejat. Mai încolo, când pentru sol neprotejat, semănăm hibridul știut în întreaga lume, numit rodniciok. Acesta este un hibrid entomofil, care necesită polenizarea cu albine. La fiecare plantă, se formează undeva 25-30 % flori masculine, fără castraveți și undeva 75 % flori feminine care au castravete în capăt. El cedează în roadă, însă calitățile gustative deja de peste 30 de ani este selectat la Institutul din Tiraspol, este pe primul loc între hibrizii entomofili.”
Cultura timpurie de castravete va fi mai costisitoare, deoarece trebuie crescută din răsaduri. Se practică pe suprafețe mai restrânse, iar plantele vor face roadă gata de consum începând cu mijlocul lunii iunie.
„Dacă sunt așa-ziși amatori care vor să aibă legumele proprii, ar fi normal ca pe lângă casă să aibă o mică seră. Spre exemplu, eu acasă am o seră mică de 40 de metri patrați și în acești 40 de metri plantez culturi care îmi ajung și pentru mine, și pentru copiii mei pentru utilizare în familie. Pentru salate, pentru conservat, pentru tot ce este necesar. De aceea, cei care au spațiu, care au vile sau au teren pe lângă casă, n-ar fi rău să construiască o seră de 15-20-30, după posibilități, după numărul membrilor de familie, după necesitățile pe care le au și să se ocupe cu creșterea acestor plante, pentru că creșterea produce și un efect de plăcere, după aceasta el este garantat că producția este pur biologică.”
Mulți oameni au învățat să folosească resursele pe care le au la îndemână și să crească legume acasă. Chiar dacă nu dețineți un teren, n-ar trebui să renunțați la idee. Există și alte posibilități. Grădina internetului e plină de informații despre cum puteți crește legume și în ghiveci.
„Dacă pui semințele uscate, durata de la semănat până la răsărire este mai mare și e clar că mai multă căldură se utilizează, dar așa noi punem semințele încolțite și undeva a 3-a a 4-a zi, plantele sunt la suprafață, durata de creștere a răsadului la castraveți este undeva de 25-30 de zile.”
Castravetele preferă temperaturi mai mari de 15 grade, o poziţie cu expunere la soare și un teren bogat în substanţe nutritive. Are nevoie de irigări frecvente, fără stagnări de apă. La cultivarea castravetelui în ghiveci, trebuie stimulată dezvoltarea plantei pe verticală, folosind araci sau structuri de care tulpina să se agaţe singură, cu ajutorul cârceilor. La cultivarea castraveţilor pe balcon, ca şi la cultivarea în gradină, pentru o ramificare abundentă şi pentru stimularea producţiei, se poate îndepărta vârful de creştere atunci când planta are o înălţime de peste 45 de centimetri şi 3-4 frunze dezvoltate. Următoarele tăieri se fac deja când ramurile laterale au dezvoltat 2-3 frunze.
„Este o cultură care necesită o temperatură de 24-25 de grade ziua, iar noaptea de 17-18 grade căldură. Asta se referă și la semințele de bostănoase, la harbuji, la zămos, la dovlecei, la ardei, la gogoșari, la vinete. Tomatele au nevoie de o temperatură mai mică, dar celelalte culturi necesită o temperatură mai sporită.”
Decizia de a crește propriile legume este o opțiune corectă, mai ales în contextul schimbărilor climatice continue.