Cultura de aronia, relativ nouă în România, cucerește tot mai mulți fermieri, în special cu terenuri nu foarte întinse ca suprafață. Astfel, aceștia au posibilitatea să vină pe piață cu niște fructe cotate la un preț mai bun și recunoscute pentru proprietățile terapeutice extraordinare. Mai mult, procesarea fructelor poate fi o idee de afaceri de bun augur.
Un exemplu al unor cultivatori români de acronia este si familia Sipoș, care, după ce au lucrat în străinătate, au decis sa revină în tară și să pornească o mică afacere agricola. Prin urmare, în 2012, pe circa un hectar și jumătate situat în localitatea Drăgușeni, județul Satu Mare, membrii familiei Sipoș au înființat una dintre primele plantații de acronia din România.
Începutul unei afaceri de familie
„Faptul că aveam circa 3 hectare de pământ și având aceasta dorința de a începe o mică afacere în țară, de a putea să ne întoarcem din străinătate, am început să ne gândim la mai multe culturi agricole. Chiar dacă la noi e o zonă bogată în cultivarea căpșunilor, ne-am dorit mult să încercam altceva, puțin mai rentabil. După mai multe idei, printre care s-a numărat și cătina albă, am ajuns la acronia, ne-am documentat, cu multă dificultate, traducând din germană cât reușeam, și pur și simplu am fost fascinați de bogăția de vitamine pe care o are acest fruct”, spune Simona Sipoș.
Mai exact, acronia are de 15 ori mai mulți antioxidanți decât afinele, conținând o varietate mare de vitamine precum cele din complexele B1, B2, C, E, P. De asemenea, este o sursă deosebită de fier, potasiu, calciu, fosfor. Cosmonauții ruși primeau ca hrană, chiar în cosmos, acest fruct, tocmai datorită proprietăților sale deosebite.
Cultura de acronia, înființarea
Pentru cultivarea unui hectar cu acronia sunt necesari 1.250 de puieți, costurile ridicând-se la circa 7.000 de euro. Din punct de vedere al schemei de plantare, familia Sipoș a optat pentru o distanță de 3 metri între rânduri și de 2 metri pe rând, între plante.
„Acronia nu este o plantă pretențioasă, însă este bine să beneficieze de o expunere cât mai mare la soare. Noi am pregătit terenul prin arat, discuit și frezat. Am mocirle rădăcinile înainte să le punem în pământ, practic cum se procedează și la ceilalți arbuști. De asemenea, ca fertilizare noi am mers cu gunoi de grajd, deoarece plantația este certificată ecologic”, ne-a explicat cultivatoarea.
Nu trebuie uitată irigarea prin picurare, necesară pentru dezvoltarea optimă a plantei.
Acronia certificată ecologic
Dorința de a avea o cultură deosebită de acronia nu putea fi pe deplin îndeplinita fără o certificare ecologică. După trei ani, perioada de conversie, familia Sipoș a reușit să primească certificatul care atestă calitatea ecologica a culturii.
„După ce am plantat, am hotărât să începem demersurile pentru a obține certificatul ecologic. Am vrut acest lucru deoarece gândul meu a fost să am cu adevărat o plus valoare în produsele pe care le realizez din acest fruct medicinal. Am luat subvenție APIA doar pentru suprafață, din păcate nu am beneficiat de prea multă înțelegere. Tocmai din anul 2017 am reușit să înregistrăm cultura de acronia ca fiind ecologică”, ne-a spus Simona Sipoș.
Sucul presat la rece Acronia Elixirul Vieții
Primul produs al familiei Sipoș este sucul ecologic de acronia, realizat prin presare la rece, la maxim două zile după ce fructele au fost recoltate.
„Avem o producție de circa 3.000 de sticle, prețul unei sticle este de 15 roni, iar valabilitatea este de un an de zile. Depunem un efort cât se poate de consistent, deoarece culegem acronia bob cu bob. Apoi spălam fructele, le măcinam și le presăm la rece. Pasteurizarea se produce la 87 de grade Celsius”, ne-a mai spus cultivatoarea.
Cultura de acronia – soiul Nero
În plantația familiei Sipoș soiul cultivat de acronia este Nero, recunoscut pentru coacerea sa care are loc în august, producția ajungând la circa 5-7 kg/tufă.
Tufa este viguroasă, erectă (1,5-2 m înălțime), cu rodire pe ramuri scurte și mijlocii, iar rutele sunt mici (0,8-1,2 g), grupate câte 15-20 în inflorescențe de tip corimb.
Acronia este o specie capabilă să valorifice o gamă variată de soluri, slab acide, cu textură nisipos-lutoasă. Nivelul de precipitații cerut este 500-600 mm anual, fiind o specie care suportă foarte bine seceta de scurtă durată.
Mai merita menționat și soiul Metrom – soi în curs de omologare de către ICDP Pitești Mărăcineni, vigoarea plantei fiind asemănătoare cu cea a soiului Nero. Se deosebește de acesta prin numărul mai mare de fructe în inflorescențe, acestea fiind mai mari.
Profitabilitatea culturii de acronia
„Prețul mediu de vânzare al fructelor este de circa 1,4 euro pe kilogram. Dacă în Romania se cunosc mai puțin aceste fructe, în Germania există o piață de desfacere mult mai mare”, ne-a mai spus Simona Sipoș.
În cadrul cheltuielilor de înființare a plantației de acronia, ponderea cea mai mare este deținută de costurile cu materii și materiale (74,6%), fiind urmate în ordine de costurile cu lucrările mecanizate (13,2%), și de costurile cu lucrările manuale (12%). După intrarea pe rod, ponderea cea mai mare în cadrul cheltuielilor de exploatare este deținută de costurile cu lucrările manuale (49,8%), fiind urmate în ordine de costurile cu lucrările mecanizate (27,2%).
Potrivit specialiștilor de la ICDP Pitești Mărăcineni, recuperarea investiției se realizează în 4 ani din profitul net. Pe parcursul celor circa 20 de ani de exploatare a culturii se obține o rată a profitului de 35-40 % pe fiecare an de producție.
Beneficiile fructelor de acronia
Aronia, de origine americana, este unul dintre cele mai bogate în antioxidanți fructe din lume, recunoscut pe plan mondial ca un adevărat „elixir al vieții”. Popular, acronia mai este denumita și scoruș negru (Acronia melanocarpa).
Merită să precizăm și câteva beneficii ale fructelor de aronia pentru organism. Menționam totuși ca un consum frecvent de aronia trebuie verificat întotdeauna cu medicul dumneavoastră.
Fructele de aronia reduc absorbția colesterolului și tensiunea arterială, factori de risc în afecțiunile cardiovasculare, au capacitatea de a facilita sinteza oxidului nitric de către endoteliul vaselor sangvine ceea ce duce la creșterea elasticității și capacității lor de dilatare și ameliorează memoria și funcțiile cognitive.