Confuzie și idei greșite despre analiza solului
Vina practicilor (folclorului) de mai jos o poartă și cei care fac analize chimice, scrie agrimanet.ro.
1. Este mai bine să determinați starea solului prin metode populare. De exemplu, dacă pe câmp crește coada-calului, solul este acid…
A judeca astfel solul este ca și cum ai trage concluzii despre tipul de sânge al unei persoane, în funcție de faptul că este mușcat de țânțari sau nu. Buruienile sunt un indicator indirect al stării solului. Coada-calului poate indica faptul că solul este acid, foarte acid sau deloc acid. Dacă tragem concluzii pe baza dovezilor indirecte, vom obține atât un rezultat indirect, cât și o recoltă „indirectă”
2. Nu are sens să investești în cercetarea solului
Dacă agricultura nu este un hobby, ci o afacere, atunci un proprietar sau un agronom atent va ține cont de economia tuturor proceselor. La urma urmei, toată lumea știe cât și ce substanțe nutritive sunt consumate de diferitele culturi din sol. Faci calcule și ajungi la cifre impresionante și deprimante.
Dar dacă faci analiza, aceste cifre pot fi reduse semnificativ, deoarece solul are deja un „credit” al anumitor elemente. Dar care este el?
3. Dacă nu există umiditate în sol, este inutil să mai dau bani pe analize
Aceasta este o greșeală absolută. Pentru că de foarte multe ori, pe baza cunoștințelor despre cantitatea de umiditate și compoziția solului, este posibil să se obțină recolte bune pe terenurile aride, chiar și fără refacerea terenurilor, prin crearea unui sistem special de „nutriție”. Analiza solurilor aride va arăta care sunt elementele care lipsesc și, având în vedere cantitatea de umiditate din regiune, experții calculează doze adecvate de îngrășăminte și fac recomandări pentru reținerea umidității din sol.
4. Este suficient să analizezi solul o dată la 4-5 ani mai degrabă decât să o faci anual
Pământul este un organism viu care se schimbă în funcție de anotimp. În plus, fiecare cultură are o capacitate diferită de a absorbi anumite elemente din sol. De asemenea, este important de reținut că elementele solului au mobilitate diferită. Analiza conținutului de macronutrienți (azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, sulf) ar trebui făcută anual, iar conținutul de micronutrienți (mangan, zinc, cupru, fier) poate fi efectuată o dată la 5 ani, dacă nu se observă deficiențe. În plus, agronomul poate decide să analizeze solul sau materialul (țesutul) vegetal, ținând cont de starea plantelor și a recoltelor.