La aproape 25 kilometri de orașul Drochia, în apropierea unui drum de țară, în câmp deschis, mai pot fi văzute rămășițele unui monument arhitectural de importanță națională. Este vorba de Complexul „Vila cu parc Mîndîc”, care a aparținut familiei de nobili polonezi Ohanowicz. Conacul a fost proiectat în secolul XIX şi are elemente specifice arhitecturii tradiţionale poloneze, dar şi un parc asemănător grădinilor clasice din Roma, relatează NordNews.md.
În perioada sovietică, parcul şi conacul au fost date în folosinţă unei tabere de odihnă. În rezultat, pe moşie au apărut tot felul de construcții – clădiri de locuit, un cămin. Ulterior, tabăra de pioneri a fost închisă, iar în prezent complexul e într-o paragină de nedescris.
Boierul Kaietan Ohanowicz a fost iubit și respectat de localnici. Avea o atitudine aparte față de muncă, de pământ și a făcut multe lucruri frumoase pentru comunitate.
Tudor Grîu, directorul Complexului Vila de la Mîndîc: „El s-a făcut remarcat deoarece avea multe vite de rasă care au fost aduse. Pentru prima dată în lacurile din vilă a adus crapul oglindă. El este primul care a adus pe teritoriul Moldovei așa pește. Avea diferite specii de orz care erau considerate de elită pe vremea ceea.”
Şi astăzi puteți admira aleea de fagi, podeţul ce se întinde peste un pârâiaş şi măsuța de piatră, aşezată în preajma unui izvor care mai potolește setea celor care vin pe aici.
Tudor Grîu, directorul Complexului Vila de la Mîndîc: „Scaunele au fost puse aici când a fost deschisă tabăra pentru copii. Ele sunt făcute din beton, chiar și aceste trotuare tot sunt construite mai târziu, în anii 1974 – 1975, în perioada sovietică.”
Într-un colț al parcului e dosit cavoul, o construcţie neordinară din piatră, ce seamănă cu un templu antic în miniatură. Chiar dacă fusese destinat pentru odihna de veci a celor din familia Ohanowicz, niciun membru al acestei dinastii nu a fost înmormântat aici.
Tudor Grîu, directorul Complexului Vila de la Mîndîc: „Cavoul a fost construit pentru familie, aici trebuia să fie îngropat boierul, soția, urmașii lui, dar dacă ei au avut așa un sfârșit tragic, nu au fost îngropați aici. În acest loc au fost îngropați doi maturi, cel mai probabil, care slujeau aici. Și a mai fost găsită o cosiță a unei fetițe de nouă ani. Unii spun că era copilul unei slugi, alții spun că a fost fiica șefului gospodăriei piscicole.”
Conform legendelor, boierul Kaietan Ohanowicz și-a ieșit din minți când a aflat că feciorul său a murit la război. Atunci, deși era în mijlocul verii, a înhămat trei cai la o sanie și dus a fost. Iar din acea zi, nimeni nu a mai auzit vreodată de el.
Soția sa, Sofia Ohanowicz a avut și ea un sfârșit crud. După ce sovieticii au invadat Basarabia, ea s-a retras în Romania, la Brașov, dar nici acolo n-a avut viață ușoară și liniștită.
Tudor Grîu, directorul Complexului Vila de la Mîndîc: „Soția lui, în anul 1944, când a venit puterea sovietică, s-a retras în România. Trăia se vede că greu pentru că vindea ouă și își cumpăra ceva de mâncare.”
Localnicii mai în vârstă își amintesc lucruri frumoase depre Vila de la Mîndîc și spun că, pe când erau ei tineri, aceasta arăta cu totul altfel decât astăzi.
„Țin minte că era vilă mare, frumoasă, nu țin minte când era boierul în viață nu sunt de pe atunci. Boierul acolo a făcut vila, oamenii povesteau că a construit vila, iazul, ograda, ținea oi, gospodărie, avea un fecior.”
„Frumusețe era acolo, toți se duceau la odihnă era bine, și acum încă se duc. Când eu am crescut deja era așa, boierul a construit-o. Nu era fărâmată atunci dar s-a distrus așa cum se distruge totul în sat.”
„Știu că au fost boieri polonezi. Arăta frumos, după aceasta a fost lagăr pentru pioneri, iaz frumos, se scăldau, a fost frumos.”
Dacă ar fi renovat, conacul ar deveni iarăși un punct de atracție turistică.
„Acum este un dezastru acolo, se dărâmă totul, dar înainte așa era frumos. A fost și tabără acolo, lumea se ducea și se odihnea, dar acum nu. Cunoașteți cine a construit această vilă? Da, este cineva din familia Ohanowicz. Ar trebuie să fie mai curat acolo, mai îngrijit, ca lumea să poată să se odihnească acolo. Chiar și o casă de bătrâni s-ar putea face acolo.”
„Este un dezastru acolo, trebuie îngrijită. A fost în stare bună, a fost și tabăra de copii acolo mulți ani, a fost în stare foarte bună dar ea cu timpul cu anii s-a distrus.”
Complexul arhitectural „Vila cu parc Mândâc” este filială a Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău.