Sursă: Vlad Tchompalov; Unsplash
Comportamentul publicului de la începutul pandemiei COVID-19 a demonstrat importanța unei bune comunicări din partea experților și a oamenilor de știință. Prea des, o comunicare ineficientă a dus la o luare slabă a măsurilor care ar fi putut salva vieți.
Dezbaterea despre măști este un exemplu. A existat o anumită îngrijorare inițială în ceea ce privește oferta limitată de măști, dar oamenii de știință ar fi trebuit să fie transparenți cu privire la situația în evoluție, afirmând în mod clar că apar dovezi cu privire la eficacitatea măștilor, care ar putea duce la schimbarea orientărilor în viitor. În schimb, mulți au făcut declarații definitive prematur, în special pe rețelele de socializare, care au alimentat în cele din urmă reticența publicului de a purta măști, chiar și după ce au fost disponibile mai multe informații.
Din exemplele recente, ar fi confuzia și dezinformarea cu privire la eficacitatea diferitelor vaccinuri ce au dus la primarul din Detroit și renunțarea sa la mii de doze de vaccin Johnson și Johnson destinate locuitorilor orașului.
Nu există nicio îndoială că o comunicare deficitară despre știință are un impact serios asupra progresului în abordarea pandemiei. Pentru a combate acest lucru, oamenii de știință trebuie să fie mai atenți și mai pro activi cu privire la modul în care comunică informațiile publicului. Pandemia ne-a învățat câteva lecții importante despre cum să facem acest lucru.
În primul rând, oamenii de știință trebuie să înțeleagă că schimbarea comportamentului public nu înseamnă doar furnizarea de informații, dar este vorba și despre empatie. Cercetările efectuate de epidemiologi și oameni de știință sociali privind ezitarea vaccinului au demonstrat că nu este o lipsă de informații, ci un set de convingeri morale care determină oamenii să refuze vaccinarea. Cercetările sugerează că atunci când oamenii de știință recunosc impactul negativ asupra vieții sociale a oamenilor a intervențiilor de sănătate publică, cum ar fi distanțarea socială, oamenii sunt mai predispuși să le accepte și să se conformeze. Studiile arată, de asemenea, că liderii din domeniul sănătății sunt mai eficienți dacă demonstrează empatie.
A doua lecție a pandemiei COVID-19 a fost că oamenii de știință nu trebuie să presupună că publicul lor are același nivel de cunoștințe ca cel care vorbește oficial sau scriitorii de rapoarte științifice. Este esențial ca oamenii de știință să folosească un limbaj clar și să evite jargonul. În timp ce academicienii și oamenii de știință comunică în mod obișnuit prin publicații în reviste și cărți academice – platforme care necesită în esență jargon pentru acceptare – acest lucru este contraproductiv atunci când comunicăm descoperirile științifice publicului larg.
Acest lucru a fost demonstrat într-un studiu influent al cercetătorilor în comunicare de la Universitatea de Stat din Ohio, care au investigat modul în care utilizarea jargonului a afectat angajamentul cu știința. Studiul a constatat că persoanele care au citit despre subiecte de la autoturisme la imprimare 3D și roboți chirurgicali într-un text plin de jargon au raportat că sunt mai puțin interesați, comparativ cu cei care au citit despre aceleași probleme într-un limbaj clar. În special în contextul vaccinării, utilizarea termenilor tehnici precum „ratele de eficacitate” a creat confuzie în rândul oamenilor. Mesageria mai eficientă s-ar fi putut concentra pe probabilitatea procentuală de infectare a unei persoane vaccinate.
Desigur, știința și medicina sunt profesii dinamice, iar informațiile și dovezile se schimbă constant. Dar acest lucru nu ar trebui să împiedice cercetătorii să comunice dovezile lor – chiar și atunci când unele dintre acestea sunt ambigue sau pot fi modificate. Un studiu recent a arătat că oamenii nu sunt mai puțin susceptibili să aibă încredere în informații care includ un element de incertitudine și ambiguitate. Autorii studiului au constatat, de asemenea, că este eficient să se utilizeze intervale numerice atunci când comunică incertitudinea în jurul datelor.
Pandemia COVID-19 a demonstrat știința la maxim – asistă la dezvoltarea rapidă a vaccinurilor. Dar a dezvăluit și limitele cercetării medicale, arătând publicului că dovezile sunt adesea acumulate în moduri ambigue și consumatoare de timp. Într-o pandemie, când accesul la informații este necesar pentru luarea deciziilor critice, astfel de limitări pot duce la frustrare și conflict.
Din acest motiv, liderii și experții din domeniul sănătății trebuie să comunice despre știință cu claritate și empatie. Acestea sunt calitățile care descurajează conflictele și favorizează un sentiment de efort colectiv. Mai mult ca oricând, modul în care comunicăm este probabil la fel de important ca ceea ce comunicăm – pentru că viața noastră poate depinde de el.
Sursa informației: https://www.weforum.org/agenda/2021/06/lessons-for-science-communication-from-the-covid-19-pandemic/