Cât ne pasă ce aer respirăm?

Poluarea aerului reprezintă cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea umană și una dintre principalele cauze evitabile de deces și afecțiuni la nivel global. De rând cu consumul de tutun, alcool, dieta nesănătoasă și inativitatea fizică, aceasta a fost declarată drept al cincilea factor de risc major pentru apariția bolilor netransmisibile.

92% din populația din întreaga lume este expusă, fapt care provoacă anual aproximativ 7 milioane de decese premature. Cele mai afectate sunt țările cu venituri mici și medii.

În Republica Moldova, calitatea aerului atmosferic este influenţată de emisiile provenite din trei tipuri de surse poluante:

  • cele staţionare fixe, care includ centralele electrotermice şi cazangeriile, întreprinderile industriale în funcţiune;
  • sursele mobile, precum transportul auto, feroviar, aerian, fluvial, tehnica agricolă;
  • și transferul transfrontalier de noxe.

Dintre acestea, cea mai mare parte îi revine transportului auto.

Studiile cercetătorilor din domeniu arată că, la începutul pandemiei, datorită reducerii emisiilor antropogene de poluanți în atmosferă, calitatea aerului s-a îmbunătățit, însă odată cu relansarea activităților economice emisiile au început din nou să crească. În același timp, evenimentele meteorologice extreme cauzate de încălzirea globală au devenit mai frecvente: inundații, furtuni de nisip și praf, precum și incendii de pădure.

Anual, pe data de 7 septembrie este marcată Ziua Internațională a Aerului Curat pentru un cer albastru. Ecologiștii din întreaga lume trag alarma: în absența unei intervenții prompte, numărul deceselor premature rezultate din poluarea aerului ambiant va crește cu peste 50% până în anul 2050.