Așteptate un an întreg, căpșunile moldovenești, crescute în aer liber și coapte de razele soarelui, ne încântă deja cu parfumul lor proaspăt și gustul aromat. Ca să le aibă pe masă, doritorii își scotocesc buzunarele, iar producătorii își suflecă mânecile și lucrează de zor, într-un regim neîntrerupt. La fel o face și Petru Colța, un agricultor din localitatea Roșcani, Anenii Noi. Dumnealui deține o plantație de 8 hectare de căpșuni, iar la moment este în plin proces de recoltare a roadei. Soiurile alese sunt Marmolada, renumit pentru timpurietatea sa, aroma intensă dar și dimensiunile relativ mari ale fructelor, și Clery – apreciat îndeosebi pentru gustul și aspectul său impecabil.
Se spune că fiecare om se află într-un anumit moment al vieții la o răscruce de decizii. Domnul Colța a ajuns în acest punct prin anul 2015, când a renunțat la specialitatea de radioelectronică, pentru a se dedica în totalitate agriculturii. Primele terenuri le-a moștenit de la părinți în zona de nord a țării, recoltând în mare parte legume. Odată cu reabilitarea sistemului centralizat de irigare „Roșcani”, producătorul și-a mutat activitatea agricolă anume în această zonă, investind în creșterea culturilor cu valoare adăugată.
„Fără acces la irigare, nici nu putem vorbi despre o afacere de succes cu căpșuni. Irigarea acestei culturi influențează considerabil cantitatea și calitatea producțiilor obținute. Faptul că putem iriga cu apă din râul Nistru ne oferă un avantaj sigur față de cei care folosesc apele subterane pentru irigare, roada noastră fiind net superioară. Prin fertirigare putem atinge potenţialul maxim de producţie al culturii”, a specificat dnul Colța, care este și membru al Asociației Utilizatorilor de Apă pentru Irigații „Agroacvila”.
La moment, producătorul estimează o recoltă medie de 6-7 tone la hectar, dat fiind că roada soiurilor Clery este abia la primul an. Cea mai mare problemă pentru dnul Colța, la fel ca și pentru alți agricultori, este în acest an piața de export. Dacă până anul trecut, o cantitate considerabilă a producției ajungea pe piețele din Federația Rusă, iar o parte în România, în anul curent, din cauza situației din regiune, producătorii sunt nevoiți să se reorienteze pe alte pieţe.
„În anul 2021 căpșunile ajungeau în Rusia în decurs de până la 6 zile, iar în prezent sunt necesare aproape 12 zile. Pentru produse extrem de perisabile, cum sunt căpșunile, drumul lung este riscant, de aceea vom încerca să ne orientăm spre piețele europene, unde putem ajunge într-o perioadă mai scurtă”, a explicat dnul Colța.
O altă provocare cu care se confruntă agricultorul o reprezintă lipsa brațelor de muncă. Potrivit dumnealui, în prezent pe câmp sunt încadrate 30 de persoane în procesul de recoltare, dar necesitatea este aproape dublă.
Totuși, toate provocările pot fi depășite cu dragostea sinceră față de agricultură, consideră protagonistul poveștii noastre de succes. „În sezonul estival, nu există repaus, dimineți târzii și cafea savurată în voie, pentru că munca decurge contracronometru. Două dintre ingredientele de bază ale succesului în sectorul agricol sunt pasiunea pentru ceea ce faci, dar și susținerea financiară, fără de care nu ai cum să pornești un business în acest domeniu”, a dezvăluit domnul Colța.
Pentru cei care doresc să înființeze o plantație cu căpșune, producătorul are și câteva sfaturi: „Întâi de toate, documentați-vă, citiți cât mai multe la acest subiect, transpuneți teoria în practică și chiar de nu vă reușește totul din prima, nu vă dați bătuți, va veni și ziua când soarele va străluci și în plantația voastră”.
Potrivit datelor asociaţiei „Pomuşoarele Moldovei”, Moldova ocupă locul 35 în lume după exporturile de căpşune. Dintre pomușoare, aceste culturi dețin cea mai mare pondere a suprafeței: aproape 2.000 de hectare sunt ocupate de căpşune, 1.000 de hectare – de zmeură, 160 de hectare – de mure, iar restul plantaţiilor sunt coacăze, cătină, aronie şi alte tipuri de fructe de pădure.
