Închiderea unor primării din R. Moldova va reduce din cheltuieli și va spori calitatea serviciilor prestate cetățenilor. Sunt doar câteva din avantajele reorganizării administrative, discutate în cadrul unor consultări publice cu primarii din nordul țării, relatează NordNews.
„Peste 500 de localități au mai puțin de 2 mii de locuitori. Asta înseamnă că jumătate din cele 990 de localități au mai puțin de 2 mii de locuitori.”
Unii primari se tem că reforma va suferi eșec și va spori migrația oamenilor.
„Dacă ne vom uni înseamnă că în acel sat nu va mai fi școală sau grădiniță pentru că se vor duce acolo unde e comuna, iată ce vom face noi. Astăzi pierdem vremea degeaba”, a declarat Leonid Țurcanu, primarul s. Mihălășeni Ocnița.
De cealaltă parte, unele autorități locale vor optimizarea primăriilor pentru a debirocratiza administrațiile în teritoriu, dar și pentru o activitate calitativă și eficientă.
„Nu se închid școlile, nu se închid grădinițele, va fi doar în folosul cetățenilor. Cu adevărat, noi lucrăm în primărie și se întâmplă să ne vină un singur cetățean la primire, într-o lună. Acum totul se face online, indemnizațiile, pensiile, totul. Noi avem nevoie de calitatea serviciilor, dar nu de funcționari incompetenți, pentru că în majoritate satelor din republică sunt angajați pensionari, care nici nu știu să folosească calculatorul”, a spus Gabriela Chiriac, secretarul Consiliului Local Hăsnășenii Mari, Drochia.
„Trebuie să studiem, să vedem dacă ne descurcăm. Noi spunem astăzi că reușim, dar e greu până nu avem o practică”, a menționat Oleg Dediu, primarul s. Sudarca, Dondușeni.
În prezent sunt elaborate mecanismele și criteriile de selectare a primăriilor care ar urma să fie supuse lichidării. Un factor decisiv va fi numărul de locuitori.
„Nu e nici o frică. Luând în calcul faptul că oamenii migrează, avem puțină populație, reforma trebuie făcută pentru că nu avem încotro, dar trebuie gândită bine și cântărită. Noi nu avem în primărie un specialist pe proiecte și pierdem mult la acest capitol. Suntem nevoiți să plătim unor persoane terțe pentru proiecte”, a adăugat Igor Macovei, primarul s. Cajba, Glodeni.
Ca primă etapă a reformei administrației publice locale, se propune amalgamarea voluntară, care presupune comasarea benevolă a două sau a mai multor unități administrativ-teritoriale de nivelul întâi.
„Este primul pas care vine cu soluții în eficientizarea administrării publice locale. Este un pas necesar de zeci de ani de zile. Acum, cu pași mici, dar siguri, consultându-ne cu cetățenii, cu primarii, vom pute ajunge la succes”, a declarat Vladimir Rusu, șeful Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat.
Proiectul de lege cu privire la amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale a fost aprobat în prima lectură de Parlament. Statul va oferi sprijin financiar pentru localitățile care vor decide să se unească.
„Un prim pas este aprobarea acestui proiect de lege. Urmează ca guvernul să elaboreze cele două metodologii și vreau să fie la fel de amplu discutate. Ele vor aduce mai multă claritate despre cum va avea loc procesul de amalgamare și post-amalgamare, adică cum aceste localități se vor integra, cum vor colabora și se vor dezvolta împreună”, a conchis Larisa Voloh, deputată, președinta Comisiei administrație publică și dezvoltare regional.
Jumătate din localitățile din Moldova numără mai puțin de 2 mii de locuitori, iar alte câteva riscă să dispară.