La începutul lunii decembrie, Guvernul Gavrilița a anunțat un plan ambiţios prin care cota de utilizare a resurselor regenerabile în totalul consum de energie să crească de la 3% în prezent până la 30% în anul 2025.
Potrivit vicepremierului Andrei Spînu, ar exista interes din partea investitorilor şi al partenerilor de dezvoltare pentru acest domeniu, iar saltul spectaculos ar urma să fie realizat din contul atragerii investitorilor privaţi locali sau străini în construcția de noi capacități de generare a energiei electrice din surse regenerabile, transmite știri.md cu referire la mold-street.com.
Potenţiale investiţii de 400 – 800 milioane euro
Astfel investiţiile potenţiale sunt estimate între 400 și 800 milioane euro, a afirmat Andrei Spînu, tot el ministrul Industriei şi Dezvoltării Regionale. Adică între 100 şi 200 milioane euro pe an.
E o cifră enormă, în condiţiile în care până în prezent investiţiile totale anuale în întreg sectorul energetic al ţării (gaze, producere, transport, diistribuţie de energei electrică şi termică) rareori au depăşit nivelul de 50 milioane euro.
Documentul care se numeşte „cu privire la aprobarea limitelor de capacitate, cotelor maxime și categoriilor de capacitate în domeniul energiei electrice din surse regenerabile până în anul 2025” stabilește alocarea unor noi cote de capacităţi de generare a energiei electrice regenerabile până în anul 2025, care vor fi susţinute de schemele de sprijin – preț fix și tarif fix.
Conform ultimelor date statistice disponibile la moment pe anul 2019, citate de Ministerul Industriei, Republica Moldova deja ar fi depășit obiectivul global stabilit pentru anul 2020 în domeniul energiei regenerabile, sumând o pondere a energie din surse regenerabile în consumul final brut de energie de peste 23,8%, față de ţinta globală de 17%.
Instalaţii fotovoltaice pe acoperişul caselor
Însă la capitolul ponderii consumului final de energie electrică din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică (CFB-EE) se atestă realizări mai modeste, iar cota este de doar 3% dintr-un minim de 10%, stabilit ca și obiectiv neobligatoriu pentru anul 2020. Adică de peste trei ori mai puţin decât obiectivul inclus în diverse strategii şi planuri.
Una dintre noutăţile acestui document este acordarea de capacităţi pentru instalaţiile fotovoltaice pe acoperișurile obiectivelor industriale și agricole şi pe cele ale caselor sau blocurilor de locuit. Capacitatea instalaţiilor este însă limitată între 0,05 şi 1,0 MW per unitate, iar în total sunt prevăzute circa 50 MW.
Cât despre capacităţile repartizate pe schema “pret fix” (adjudecare prin licitaţie) sau tarif fix pentru biogaz/singaz, şi Hotărârea de Guvern 689/2018 cu privire la aprobarea limitelor de capacitate, cotelor maxime și categoriilor de capacitate în domeniul energiei electrice din surse regenerabile pînă în anul 2020, conținea astfel de prevederi.
Totuși ţinând cont că până în prezent nu a fost organizată nici o licitaţie, şi pe ele le putem considera o noutate, susţin experţii de la Camera de comerţ moldo-americană (Amcham).
În 2020 trebuia să avem instalaţii de 140 MW, dar avem doar 0
Documentul prevede majorarea cotelor alocate tehnologiilor intermitente – instalații fotovoltaice și eoliene, de la 140 MW, disponibile către sfârșitul anului 2020, la un total de 235 MW, disponibile către sfârșitul lui 2025. Cât privește tehnologiile non-intermitente, propunerea MIDR este de a crește cota de 28 MW la 165 MW, pentru același interval de timp.
În opinia ministerului Industriei, cantitatea de energie produsă de aceste capacităţi „ar garanta atingerea unei ponderi a energiei electrice „verzi” în consumul final brut de energie electrică, într-un scenariu pozitiv de evaluare a lucrurilor în domeniu, de circa 30%, dacă ar fi luate în considerare și capacitățile existente”.
Pe hârtie totul arată foarte frumos, în realitate însă situaţia diferă foarte mult. De exemplu din cei 140 MW (eolian şi solar) aprobaţi prin Hotărârea de Guvern 689/2018, 35MW (20 eolian şi 15 solar) au fost alocaţi schemei tarif fix prin procedura de confirmare a producătorului eligibil, iar restul de 105 MW urmau a fi alocaţi prin licitaţie. Dar licitaţia așa si nu a avut loc, spune Amcham.
În 2020 ANRE a repartizat după principiul “primul venit, primul servit” doar cei 35 MW prevăzuţi prin schema tarif fix. Potrivit legislaţiei, cei care au obținut statutul de producător eligibil în 2020 au la dispoziție doi ani să construiască şi să pună în funcțiune instalațiile.
Aşa că doar începând cu aprilie 2022 ar trebui să vedem primele instalații producând energie electrică. Prin urmare, deși ar fi trebuit să avem 140 MW în anul 2020, deocamdată nu avem niciun megawatt instalat în baza Legii 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.
„Creșterea cotei pentru tehnologiile non-intermitente, cu părere de rău nu e bazată pe nici un semnal real din piață, adică nu se cunosc investitori interesaţi. MIDR din dorinţa de a sprijini şi a transmite un semnal către potenţiali investitori a inclus o capacitate generoasă pentru această tehnologie”, constată Amcham.
Strategia Energetică a Moldovei 2030, prevede de exemplu către 2020 să avem 400 MW, iar către 2030 – 600 MW de capacități eoliene şi solare de generare a energiei.
Un alt aspect criticat al documentului este faptul că energia solară va avea o cotă similară cu energia eoliană în tehnologiile regenerabile.
„Ponderea tehnologiilor regenerabile trebuie să ţină cont de resursele unei ţări, de posibilitatea de a exploata aceste resurse şi de costul acestora. Moldova are un potenţial eolian de ordinul GW- aţilor. Evoluţia tehnologică ne permite astăzi să avem pe piaţă turbine de 6,6 MW, ocupând doar 0,35 ha. Aceeași putere instalată cu instalaţii fotovoltaice va ocupa aproximativ 15 hectare (o suprafaţă de 40 de ori mai mare n.r.)”, explică Amcham.
Aplicând criteriul de utilizare a terenurilor, care pentru Republica Moldova ca tară agricolă este unul important, înţelegem că panourile fotovoltaice se vor instala preponderent pe terenuri ne agricole sau cu o bonitate scăzută (acoperişuri, zone industriale, terenuri degradate, etc.).
Chiar dacă costurile pentru tehnologia fotovoltaica au avut cea mai spectaculoasă scădere în ultimii ani, totuşi după cum arată ultimele tarife aprobate de ANRE, costurile sunt cu aproximativ 20-25% mai mari decat tariful pentru eolian.
Amcham pledează pentru ca pe piaţă cât mai multe capacități să fie adjudecate la licitaţie, pentru că doar astfel se poate asigura că vom avea proiecte bune şi la preţuri cat mai reduse. Schema de sprijin “tarif fix” prin care se acordă un tarif garantat pe 15 ani, pe principiul “primul venit, primul servit” trebuie aplicată doar pentru tehnologiile fără competiție pe piață.
Este evident că producerea energiei electrice din surse regenerabile trebuie susținută şi promovată şi nu doar prin schemele de sprijin stabilite prin Legea 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.
Apetitul investitorilor pentru capacități eoliene şi fotovoltaice este mult mai mare decât cotele alocate de Guvern. Investitorii care şi-au pregătit proiectele pentru licitaţie, dar nu au fost adjudecați, ar trebui să aibă posibilitate să construiască şi să vândă energia electrică. Pentru aceasta ar fi nevoie de câteva măsuri:
– dispecerizare prioritară,
– posibilitatea de a semna contracte de achiziţie pe termen lung,
– crearea cererii pentru energie regenerabilă pe piață din Republica Moldova.
Energia din surse regenerabile în UE
Sursele regenerabile de energie (energia eoliană, energia solară, energia hidroelectrică, energia oceanelor, energia geotermală, biomasa și biocombustibilii) constituie alternative la combustibilii fosili care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la diversificarea ofertei de energie și la reducerea dependenței de piețele volatile și incerte ale combustibililor fosili, în special de petrol și gaze.
Legislația UE privind promovarea surselor regenerabile a evoluat semnificativ în ultimii 15 ani. În 2009, liderii UE au stabilit obiectivul ca, până în 2020, cel puțin 20% din consumul de energie al UE să provină din surse regenerabile de energie.
În 2018, sa stabilit obiectivul ca, până în 2030, 32% din consumul de energie al UE să provină din surse regenerabile de energie. În iulie 2021, având în vedere noile ambiții ale UE în materie de climă, legiuitorii din statele UE au primit propunerea de a revizui obiectivul la 40% până în 2030. În prezent au loc dezbateri privind cadrul de politici viitor pentru perioada de după 2030.