Albinăritul într-o nouă versiune
Spiritul de gospodar și hărnicia moldoveanului este o calitate, ce-i definește, mai cu seamă, pe oamenii de la țară, care sunt mai înfrățiți cu pământul, care își găsesc sensul vieții în munca plină de sacrificiu, întru bunăstarea întregii familii. Iar, dacă mai au copii și nepoți, se străduie să lase în urma lor o urmă frumoasă, o moștenire, agonisită cu zile în șir trudite, pentru ca urmașii lor să poată spune cu mândrie: ”Ne-a fost lăsat de tata, de bunelul….”
O astfel de mândrie am citit pe chipul lui Anatolie Oloinic din satul Popeștii de Sus, un apicultor cu o experiență de mai bine de trei decenii în arta albinăritului, dedicat totalmente acestei frumoase vocații.
Fiind descendent din oameni de viţă, înstăriţi şi buni gospodari, Anatolie a moştenit multe din calităţile strămoşilor.
Bunelul, Ștefan Oloinic, a avut mult pământ, fiind pe timpuri un boier înstărit, proprietarul a 600 de stupi. Vă puteți imagina – o „colonie” întreagă de albine, o întreagă manufactură de producere a mierii! Mai târziu, această afacere i-a fost transmisă drept moștenire tatălui său, Nicolae. În continuare acesta, în1985, când s-a căsătorit feciorul său Anatolie, adică interlocutorul meu, i-a dăruit la nuntă 5 stupi cu albine.
… Acum, familia Anatolie și Ala Oloinic dețin 100 familii de albine. În aceşti 35 de ani prisaca lor s-a mărit esenţial, având la număr 100 de stupi. Soţii îngrijesc albinele cu multă dragoste, cu dăruire, dar şi cu multă plăcere.
Pe parcurs au adoptat noi tehnologii, merg în pas cu modernizarea și utilizează metode performante de producere a mierii. Ambii soți, fiind și profesori de biologie, cunosc bine legile naturii și a vietăților, inclusiv, a albinelor, acestor unicale ființe, fără de care nu ar exista viața pe pământ.
– Iubesc foarte mult această îndeletnicire, – ne-a mărturisit Anatolie Oloinic. – Albinele sunt ființele care ne pot destăinui secretul existenței. Dacă stai să cercetezi atent viața unei familii de albine, atunci înțelegi, că omul poate multe să învețe de la modul lor de viață: el este perfect, pentru că fiecare membru al familiei își cunoaște locul și rolul său și nimeni nu încalcă aceste reguli. Iar, dacă cineva încearcă să comită un atac asupra familiei sau intră nepoftit în casa lor, albinele se mobilizează și sunt atât de solidare în apărarea „integrității”, că reușesc să doboare și să alunge inamicul.
M-am gândit atunci: „Doamne, cum s-ar face ca aceste minuscule ființe, să dea niște lecții și oamenilor la acest capitol?”
Când lucrurile au prins a merge mai sigur, Anatolie și Ala Oloinic au decis să-și asigure afacerea cu toate cele necesare pentru a spori productivitatea muncii lor. Astfel, în casa părinților, în preajma căreia sunt amplasați stupii, au creat un miniatelier de confecţionare a ramelor. Tot aici au instalat un storcător de miere, au făcut rost de echipament performant pentru detașarea fagurelui de pe ramă. Toate aceste operațiuni le-au uşurat considerabil munca zilnică de apicultor. De altfel, dânşii mai dețin și un teren pe care crește o plantă meliferă căreia îi spune „facelia” şi conține foarte mult polen, fiind plantată, în special, pentru albine.
De la un timp şi soția Ala Oloinic a hotărât să-și consacre timpul, ajutându-și soțul:
– Din motivul că școlile s-au comasat și am rămas fără serviciu, dar și starea sănătății nu-mi permite să mai lucrez în școală, am decis să nu mai pun în joc sănătatea, dar să primesc acea doză de putere, emoții pozitive și energie, făcând un lucru util și frumos, – ne-a spus dânsa.
Acum familia Oloinic, având o afacere cu toate actele în regulă, cu cele mai moderne și performante utilaje, sunt cei mai solicitați de firme licențiate, ce preiau producția ecologică, ce trece două etape de testare a calității: în Dondușeni, apoi în România pentru export peste hotare.
Acesta a fost, probabil visul vestitului boier popeștean Ștefan Oloinic, ca moștenirea, transmisă fiului Nicolae, să fie preluată mai apoi de nepotul, care poartă același nume. El reprezintă a patra generație de apicultori și învață albinăritul de la tatăl Anatolie Oloinic deja după metode performante.
Ala BUGAI