Fermierii care cresc bovine, ovine și caprine vor beneficia de un suport financiar din partea statului pentru fiecare cap de animal. Executivul a aprobat Regulamentul privind acordarea plăților directe cu scopul de a ameliora diminuarea continuă a efectivelor, a costurilor mari de întreținere, precum și a condițiilor dificile de activitate.
Astfel, deținătorii bovinelor de rasă specializată vor primi câte 7000 de lei per cap de animal, crescătorii ovinelor de rasă specializată sau de caprine – câte 500 lei.
În cazul patrupedelor de rasă pură, valoarea plății va crește cu 50%. Vor fi alocate aproximativ 62 de milioane de lei din Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural.
Ministrul Agriculturii, Ion Perju a menționat că susținerea bănească mai prevede și alte strategii menite să dezvolte zootehnia.
”Astfel, prin intervenția propusă, statul urmărește creșterea numărului de exploatații zootehnice autorizate, ca urmare a înregistrării fermelor din rândurile deținătorilor de animale, creșterea numărului de animale exploatate ca urmare a stopării sacrificării animalelor și a interesului de a deține un număr mai mare de animale, creșterea productivității medii a șeptelului de animale, creșterea volumului de producție animalieră, în special, a producției de lapte și asigurarea unităților de procesare cu materie primă de origine animalieră autohtonă.”
La ședință, s-a discutat și despre starea actuală a exporturilor de cereale.
În prezent, se atestă un nivel scăzut al transportării peste hotare a grâului și florii-soarelui, întrucât nu este rentabil. Motivul ar fi că prețurile pe piața externă sunt similare cu cele de pe piața locală.
Totodată, sunt deja peste 300 de mii de hectare semănate cu culturi de prima grupă. Potrivit producătorilor, această toamnă este benefică pentru sectorul agricol, umiditatea în sol fiind de 70 de centimetri.
Nici horticultorii, se pare, nu întâmpină probleme la vânzarea în străinătate a fructelor și strugurilor.
Prim-ministrul a solicitat Ministerului să avanseze în revizuirea Regulamentului de subvenționare a agriculturii pentru anul 2021. În buget, este prevăzut peste un miliard de lei.
„Pentru anul viitor, trebuie să fim mai eficienți în repartizarea acestor bani, astfel încât fiecare ban cheltuit să urmărească obiectivul de eficientizare a agriculturii. Este necesar să fie respectat asolamentul, să fie utilizate îngrășămintele organice, ceea ce ar fi un suport suplimentar pentru sectorul zootehnic.”
Tot în cadrul întrunirii Executivului, a fost aprobat Programul de Dezvoltare a Horticulturii pentru anii 2021-2025, inclusiv, Planul de acțiuni pentru implementarea lui.
Scopul acestuia constă în sporirea competitivității zonei prin creșterea valorii producției și aprofundarea integrării lanțului valoric, cu accent pe dezvoltarea durabilă a mediului rural.
Pentru următorii 5 ani, autoritățile au mai multe planuri.
”Până în 2025, se urmărește atingerea unor obiective prioritare pentru domeniul horticol, inclusiv prin extinderea suprafețelor perene, prin înființarea plantațiilor intensive și super-intensive noi, cu o suprafață de circa 21,8 mii ha, creșterea producției globale de fructe cu circa 508,7 mii tone sau 35%, creșterea producției globale de legume cu circa 433 mii tone sau 45%, creșterea recoltei medii la ha pentru produsele horticole cu circa 40%, extinderea suprafețelor irigate, prin efectuarea investițiilor în circa 91,1 mii ha, extinderea spațiilor de păstrare a fructelor, prin crearea depozitelor frigorifice noi cu o capacitate de depozitare de circa 338 mii tone fructe, crearea caselor de ambalare noi cu o capacitate de circa 45 mii tone de fructe, extinderea spațiilor protejate de producere a legumelor, cu circa 5 mii ha, creșterea valorii exporturilor”, declară Ion Perju, ministrul Agriculturii.
Pentru punerea în aplicare Programului sunt necesare circa 11 milioane de lei.
„La elaborarea acestui program, am beneficiat de suportul partenerilor externi, inclusiv USAID, de aceea consider că acest Program este unul destul de realist pentru a fi implementat”, relatează Ion Chicu, prim-ministrul Republicii Moldova.
În concluzie, În Republica Moldova, situația în agricultură, deocamdată, este precară, domeniul ținându-se mai mult pe proiectele elaborate de oficiali.