Deși suntem în plină iarnă, lucrul în sere a început deja. Agricultorii sădesc semințele, astfel încât să iasă pe piață cu marfă nouă cât mai devreme. Constantin Cuciuc, din satul Corjova, raionul Criuleni crește legume de ani buni. În acest an, agricultorul a început procesul de semănare a semințelor de castraveți mai devreme decât anul trecut, deoarece vrea să obțină un profit mai bun și speră că nu va fi aceeași situație din anul trecut, când castraveții costau un leu kg.
CONSTANTIN CUCIUC, legumicultor s. Corjova, r. Criuleni:
„În primul rând, anul acesta am semănat semințele mai devreme. Și poate vom fi în avantaj față de anul trecut, că în an am ieșit mai târziu și deja știți ce prețuri au fost la castraveți. Am semănat hibridul Absolut, Kantara și Murașca.”
În acest an agricol, fermierul dorește să cultive, în primul ciclu, castraveți, iar în al doilea, roșii. La sădirea semințelor, folosește substrat special pentru legume, fiindcă acesta este lipsit de boli și dăunători.
CONSTANTIN CUCIUC, legumicultor s. Corjova, r. Criuleni:
„E mult mai comod cu substrat, noi îi spunem torf. E comod, se încălzește bine, practic nu are boli și alți dăunători, iese răsadul frumos.”
Alături de bărbat muncește toată familia. Soția sa are grijă ca semințele să fie semănate uniform, iar umiditatea să fie constantă.
ECATERINA CUCIUC , legumicultoare s. Corjova, r. Criuleni:
„Punem substratul în tava alveolară, după care îl udăm foarte bine cu apă, după asta semănăm. Punem în fiecare celulă câte o sămânță. Puțin le adâncim după care le acoperim, dar nu la o adâncime mai mare de doi cm.”
Atunci când trebuie, le dă o mână de ajutor și fiica. „Pun semințe în substrat. Dar la ce trebuie să atragi atenția? Ca să pun la mijloc.”
ALEXANDRU LEAHU, jurnalist AGRO TV MOLDOVA: „După ce semințele de castraveți sunt puse în tăvile alveolare pline cu substrat, acestea sunt stropite cu apă. Mai apoi, sunt puse la germinare pentru o perioada de trei-patru zile. Iar temperatura în răsadniță trebuie sa fie 22-24 grade Celsius.”
Deoarece iarna temperatura solului este scăzută, tăvile alveolare sunt amplasate după o metodă specială, pentru a fi protejate de îngheț.
„În primul rând, tăvile alveolare nu trebuie puse la direct pe sol, pentru că este rece și nu-l mai încălzești, măcar și 30 grade Celsius să fie în seră, că nu-l mai încălzești. Dar așa pe lăzi cât de cât e cald și la rădăcină nu se stopează. El crește cum trebuie să crească.”
Constantin Cuciuc spune că majorarea prețurilor la gazele naturale, lemne și energia termică se va răsfrânge asupra prețului la legume.
În acest an, și-a instalat o cazangerie, dar și o aerotermă. Pentru ca să facă față temperaturilor scăzute, acesta are în rezervă 30 de metri steri de lemne și opt tone de cărbuni.
CONSTANTIN CUCIUC, legumicultor s. Corjova, r. Criuleni: „Cărbunii s-au scumpit, tot e scump. într-adevăr. Cu lemne facem mai mult ziua focul, iar noaptea cu cărbuni. Dormi mai liniștit așa.”
Legumicultorul încălzește sera 24/24, ca temperatura să fie constantă. Iar pentru ca răsadul să nu fie în pericol de îngheț, acesta are și un senzor de temperatură.
CONSTANTIN CUCIUC, legumicultor s. Corjova, r. Criuleni: „Acesta servește ca un semnalizator de alarmă. În caz că va cădea temperatura în seră el îmi dă de știre în casă ceva s-a întâmplat.”
În acest an, Contantin Cuciuc a semănat în jur de 5500 de semințe de castraveți, care la finele lunii februarie vor și transplantate în cei 15 ari de sere pe care le deține.