Apa dulce de suprafață se strecoară în spațiile rămase de pe urma extragerii minereurilor: metale, calcar, petrol, gaze și alte zăcăminte. Astfel, apa dulce de suprafață, în mod natural, iar în unele cazuri și artificial, umple golurile rămase în scoarța terestră. Respectiv, volumul apei dulci de suprafață scade direct proporțional cu cantitatea de minereuri extrase zilnic din pământ în proporție de sută la sută. În cazul extracției de petrol, apa dulce se pompează în interiorul sondei de petrol, pentru a fi extrasă cantitatea maximă de petrol din zăcământul descoperit, sub presiunea apei.
Potrivit principiului „Natura nu suportă vidul”, volumul de apă care se scoate din circuit și umple golurile subterane este egală cu volumul de petrol extras. Prin urmare, volumul apei scoase din circuit cauzează secarea râurilor, iazurilor, izvoarelor și fântânilor, determinând seceta hidrologică, fenomen care se va acutiza substantial în viitorul apropiat, din cauza extracției continuie a petrolului la nivel mondial, respectiv și scurgerea apei în adâncurile pământului va continua. Aceasta este o problemă la nivel global și nu ține doar de Republica Moldova. Astfel, echilibrul natural al circuitului apei în natură a avut de suferit, deoarece volumul apei care se evaporă de pe suprafața uscatului nu mai este același cu acel de acum 100 de ani, fapt cauzat de extragerile masive ale minereurilor ce au determinat scoaterea apei dulci de suprafață din circuit, ce s-a strecurat aproape toată în adâncurile pământului. Un exemplu concludent este cariera de calcar din Chișinău, aflată în proximitatea orașului, care sa umplut cu apă dulce.
Întrebarea retorică este de ce s-a umplut cariera din Chișinău cu apă, asemeni umplerii golurilor lăsate în scoarța terestră în urma extragerii așa-ziselor zăcăminte utile?
În acest context, o altă întrebare existențială ar fi ce vor face locuitorii capitalei dacă seacă râurile Nistru și Prut?! După cum evoluează lucrurile privind ecologia în regiune, aceasta pare a fi doar o chestiune de timp.
Din 2024, au început să sece iazurile și râurile mici și mijlocii din Moldova, toate izvoarele și puținele cascade existente, iar mai nou, încep a seca și fântânile, care au doar câțiva metri adâncime, ceea ce înseamnă că nivelul apei dulci de suprafață scade alarmant, de la un an la altul.
Întrebarea este ce va face Republica Moldova dacă vor seca fântânile, izvoarele și râurile?!
Soluția la nivel global ar fi limitarea extracției din scoarța terestră a așa-ziselor minereuri utile, deoarece golurile rămase după extragere se vor umple, inevitabil, cu apă potabilă, iar aceasta înseamnă că miliarde de metri cubi de apă dulce sunt scoase anual din circuit, ceea ce provoacă deficitul de apă, iar într-un viitor predictibil, va duce la o criză acută apei potabile. Problema apei este una imperativă și ar trebui scoasă în prim plan, atât pentru susținerea agriculturii, cât și pentru consumul populației.
Eventualele soluții pentru redresarea situației ar fi studierea problemei apelor subterane; utilizarea fântânilor arteziene pentru deservirea comunităților cu apă potabilă, inclusiv în Chișinău; studierea volumului apelor subterane pe care le are R. Moldova și calcularea perioadei pentru care ar fi suficientă; este permisă forarea fântânilor arteziene și irigarea câmpurilor cu această apă?
Conștientizarea gravității problemei apei potabile și a protejării mediului ar trebui să fie o prioritate pentru Republica Moldova. Sunt sub orice critică argumentele unor oficiali care susțin că iazurile au secat din cauza că arendașii lacurilor nu desfundă izvoarele ce umplu iazurile.
Acest articol vine să demonstreze adevărata cauză a secării bazinelor cu apă dulce și aduce în vizorul societății gravitatea problemei apei potabile, care este vitală pentru existența umană.
Autor: Dorin Ciuntu
Citiți mai mult:
Incendiu puternic la un depozit din Edineț. Pompierii au intervenit toată noaptea
Stimați cititori!
Puteți citi știrile Agro TV Moldova în formatul convenabil pentru dumneavoastră pe Facebook și Instagram, urmăriți-ne pe Tik-Tok și YouTube. De asemenea, abonați-vă la canalul nostru de Telegram și Viber.
Dacă aveți ceva de împărtășit cu redacția, trimiteți observațiile și știrile dumneavoastră pe adresa noastră de e-mail: contact@agrotv.md.