Pe măsură ce zilele devin mai scurte și aerul răcoros al toamnei începe să se resimtă, gospodinele din satele noastre se pregătesc cu sârg uință pentru iarnă. Borcanele devin elemente esențiale în arsenalul lor culinar, transformând recolta bogată averii în bunătăți conservate care vor aduce bucurie pe mesele de sărbătoare.
Ana Zaharia, o gospodină pricepută din satul Miclești raionul Criuleni, ne împărtășește din experiența sa.
ZAHARIA ANA, gospodină:
„Anul acesta din borcane am făcut cireși în sucul lor dar și vișine, ardei, gogoșari, ghiveci. Nu demult am făcut și dulceață din gutui.”
Ghiveciul, gogoșarii și salatele de legume în borcan nu sunt doar preparate delicioase, ci și o modalitate de a păstra gusturile verii în lunile reci. Fiecare borcan umplut poartă cu sine tradiții și amintiri, transformând mesele de familie într-o sărbătoare a sezonului. Aceste preparate reflectă nu doar talentul culinar al gospodinelor, ci și legătura profundă dintre comunitate și pământ.
Dulceața din gutui, fiind preparata după o rețetă simplă, dar eficientă.
ZAHARIA ANA, gospodină:
,,Rețeta acesteia este de a face siropul kilogram la kilogram și o punem la fiert normal iar mai întâi o fierbem 20 de minute iar după oprim focul și iarăși o punem la fiert de vreo câteva ori, iar se face foarte bună. Mai mult anul acesta am făcut compot din vișină cu cireșe albe, prune cu poamă, caise cu prune roșii dar și albă.”
Astfel, fiecare borcan devine o poveste, o amintire a verii care va aduce aroma și gustul acestei perioade în serile friguroase de iarnă. Toate ingredientele folosite sunt din grădina proprie.
ZAHARIA ANA, gospodină:
,,Totul este făcut din grădină din copacii noștri, vișina, cireașa și pruna tomnatica roșie. Roșiile din ghiveci, ardeii dar și castraveții i-am luat din sera nostră. Anul acesta au fost mai puțini față de anul anterior. Eu le fac în felul următor: la un borcan de un kilogram se pune o lingură de sare și zahăr, frunză de dafin și piper negru, borcanul se fierbe în cratiță.”
Gospodinele își pun la bătaie toate cunoștințele și resursele pentru a transforma fiecare recolta într-o delicatesă. Pentru murăturile de roșii, Ana folosește o rețetă simplă:
ZAHARIA ANA, gospodină:
„Roșiile se fac la fel, o lingură de sare și una de zahăr, frunză de dafin, usturoi, hrean, țelină, după se toarnă apă dar nu se fierbe și se conservează. ”
Această metodă păstrează aroma și textura legumelor, oferindu-le un loc de cinste pe masa de iarnă. Procesul de a pune la murat este înconjurată de tradiții și obiceiuri specifice fiecărei regiuni. În unele zone, se organizează „zile de murat”, unde comunitățile se reunesc pentru a pregăti murături în cantități mari. Aceste întâlniri sunt pline de voie bună, muzică și povești, întărind legăturile sociale.
Prunele în sucul lor sunt, de asemenea, o delicatesă apreciată. În Postul Mare, care durează 40 de zile și precede Paștele, prunele în sucul lor devin un aliment de bază pentru cei care aleg să respecte această perioadă de abstinență. Acestea sunt ușor de digerat și oferă un aport de nutrienți esențiali, făcându-le ideale pentru mesele de post. De asemenea, ele contribuie la diversificarea dietei în această perioadă, aducând un gust dulce și familiar, care poate înlocui deserturile interzise.
ZAHARIA ANA, gospodină:
,,Pruna în sucul ei în Postul Mare se poate de mâncat simplă dacă ții post ea fiind dulce. Noi acasă când eram copil o mâncam ,,chiseliță ” din prune uscate, dar acum nu avem unde le usca trebuie ,, lozniță” dar le mâncăm așa.”
Aceste preparate devin nu doar hrană, ci și parte din ritualurile anului, învăluind mesele de familie în tradiții și amintiri. Pepenele verde murat, sau „harbuzul murat”, reprezintă o specialitate apreciată în gospodăriile de la sat, fiind un preparat care îmbină tradiția și inovația culinară.. Este o metodă veche, dar foarte apreciată, care îmbogățește gustul acestui fruct vara, oferindu-i o notă sărată și crocantă.
ZAHARIA ANA, gospodină:
,,Pepenele verde la murat se pune începând prin a pune sare într-un vas unde iar după așază în butoi iar la fundul acestuia se pune marar, hrean, se aranjează pepenele verde și se lasă câteva zile iar după adăugăm apă. La o găleată de apa se adaugă jumătate de kilogram de sare dar și un pahar de zahăr pentru a se primi gustoși.”
Pepenele verde murat se asociază excelent cu diverse preparate tradiționale. De obicei, este servit alături de sarmale, mâncăruri cu carne sau brânzeturi, adăugând un contrast delicios. De asemenea, este o acompaniere ideală pentru fripturi, fiind apreciat pentru capacitatea sa de a echilibra gusturile bogate ale cărnii. Mâncărurile la grătar devin și ele mai apetisante atunci când sunt acompaniate de o porție de pepene murat.
Vinul, un alt element important, ce nu lipsește din beciul oricărui moldovean. În viața de zi cu zi a satelor, vinul este mai mult decât o simplă băutură; el reprezintă o tradiție profund înrădăcinată în cultură și comunitate. Gospodinele ca Ana Zaharia se mândresc cu vinurile lor, fiecare butoi având o poveste unică, legată de recolta anului și de eforturile depuse în grădină.
ZAHARIA ANA, gospodină:
,,Aici avem vin din soiul de poamă Busuioaca pe care o avem în grădină. Iar în celelalte butoaie avem vin din via nostră ,,crască neagră” sau cum se mai spune în popor cu cruce, bătută, poamă moldovenească adevărată
Prepararea vinului în gospodăriile de la sat este un ritual de sezon, care aduce împreună familia și comunitatea. După ce strugurii sunt culeși, începe procesul de fermentare. În butoaie mari din lemn sunt umplute cu must, iar fermentația se desfășoară într-o atmosferă de anticipare. Este un moment de bucurie, iar vinul rezultat devine o parte esențială a sărbătorilor și întâlnirilor de familie.
Astfel, pregătirile pentru iarnă devin o artă a conservării și a tradiției, în care fiecare borcan ascunde nu doar ingrediente, ci și povești, emoții și amintiri dragi. Gospodinele din sat continuă să păstreze aceste obiceiuri, asigurându-se că gusturile verii vor fi mereu aproape, chiar și în cele mai friguroase zile de iarnă.