Iurie FALĂ: Calitatea fructelor moldovenești atrage cumpărătorii dispuși să ofere un preț mai bun

Calitatea unui fruct depinde nu doar de felul cum a fost recoltat și pus pe raft, susține Iurie Fală, Directorul executiv al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe Moldova Fruct. Potrivit lui, calitatea unui fruct este rezultatul muncii depuse de fiecare agricultor implicat în producere, iar acest proces durează mai mulți ani. El începe odată cu pregătirea terenului pentru plantarea livezii, apoi în fiecare an depinde de cât de atent și la timp s-a intervenit în anumite faze de formare a fructului. Orice întârziere sau exces de zel poate duce la compromiterea roadei, conchide Iurie Fală.

Domnule Fală, ce înseamnă, astăzi, sintagma „calitatea fructelor” și cum se explică aceasta pentru publicul larg?

Dincolo de calitățile pe care le apreciază un consumator la raft – culoarea, mărimea sau forma –  există și alți parametri la fel de importanți care sunt supravegheați de specialiști. Printre aceștia pot menționa calitățile lui nutritive, cum ar fi conținutul de zahăr, vitamine sau minerale, sau inofensivitatea fructului care stabilește normele maxim admisibile de reziduuri de substanțe de uz fitosanitar.

Astăzi, sunt mai multe instituții naționale și internaționale care stabilesc standarde de calitate pentru fructe și verifică respectarea acestora. Totodată, există mai multe sisteme de certificare și standardizare care ne ajută să evaluăm fructele atât după formă, cât și conținut. Aceste verificări se fac de experți independenți care stabilesc calitățile unui fruct, pornind de la condițiile în care acesta a crescut și s-a păstrat.

Tot mai des acum se vorbește despre bunele practici agricole. Acestea iau în calcul respectarea tehnologiilor de producere, a normelor de utilizare a apei, a produselor de uz fitosanitar și de păstrare a fructelor. Majoritatea consumatorilor vor să știe că fructul de pe raft este crescut cu respectarea tuturor normelor atât sanitare, cât și sociale care țin de angajarea, remunerarea și odihna muncitorilor, condițiile de mediu în care a crescut fructul, iar certificarea demonstrează aceste caracteristici.

Pornind de la șirul de calități pe care ar trebuie să le aibă un fruct, care dintre acestea sunt cele mai apreciate la fructele moldovenești?

Noi ne încadrăm foarte bine la cerințele de calitate privind inofensivitatea. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor monitorizează să nu fie depășite normele de utilizare a substanțelor fitosanitare, iar fermierii moldoveni sunt recunoscuți pentru fructele sănătoase pe care le produc.

Totodată, ne place să ne mândrim cu calitățile gustative ale fructelor. Culoarea, gustul, aroma, consistența fructelor noastre sunt inconfundabile pe orice piață. La toate acestea contribuie soarele și pământul, dar mai ales munca agricultorilor noștri care îmbină experiența generațiilor de horticultori, cu noile tehnologii de creștere a fructelor.

Între timp, am reușit să facem multe pentru a obține și un aspect fizic frumos al fructelor noastre. Ne bucurăm mult când consumatorii apreciază eforturile noastre, atât acasă, cât și în supermarketurile din străinătate, unde ajung fructele crescute în Moldova. Am depus multă muncă pentru a face schimbarea, nu doar la calibrare și sortare, dar și la etapele de pregătire a fructelor pentru comerț. Toate acestea ne fac să spunem, fără prea multă exagerare, alături de milioanele de consumatori care au gustat din fructele noastre că aceste au un gust deosebit.

Unde începe pregătirea unui măr sau a unei prune pentru a arăta bine pe raft?

Astăzi, când ne referim la lanțul valorii, vorbim despre drumul unui fruct de la rădăcina pomului și până la masa consumatorului. Fiecare element al calității unui fruct depinde de anumite perioade din dezvoltarea acestuia încă din livadă, de la selectarea portaltoiului, dezvoltarea rădăcinii, selectarea soiului. Apoi, urmează tehnologiile de pregătire a solului, de întreținere a pomilor și încă multe altele. Sortarea și depozitarea nu este altceva decât condiționarea și pregătirea de vânzare a fructelor. Este nevoie să fie respectate toate verigile, deoarece calitatea unui fruct depinde de fiecare dintre acestea.

Mă bucur că agricultorii noștri au înțeles că infrastructura de post recoltare este soluția care păstrează calitatea fructului obținută în livadă. La această etapă se poate face doar sortarea și calibrarea fructelor după formă, greutate, culoare, dar dacă nu respectăm celelalte etape va fi foarte greu să avem fructe care să se încadreze în parametrii solicitați de cumpărător și aici mă refer nu doar la cei fizici, dar și de conținut.

Ce a făcut Asociația Moldova Fruct pentru a grăbi implementarea standardelor de calitate în rândurile producătorilor de fructe și struguri de masă?

Asociația Moldova Fruct are peste 270 de membri. În cadrul întâlnirilor noastre am trecut de la discuții despre cum să producem, la cum să vindem. Tot mai des abordăm standardele de calitate, iar colegii noștri dau dovadă de cunoștințe bune în acest sector. Discutăm acum despre normele europene în producerea fructelor, despre semnarea contractelor de export, rețele de magazine în Uniunea Europeană, laboratoare de evaluare a calității și situația la punctele de recepție a mărfurilor. Avem grupuri tematice în care vorbim despre succese, rezultate, tehnologii noi și cererea de pe piețe.

Pe parcursul ultimilor zece ani noi am depus eforturi ca fiecare producător să înțeleagă mai bine după ce criterii este evaluată munca lui. Am pornit de la exemple simple precum prezența urmelor pe care le poate lăsa un culegător pe fructe, dacă sunt fructe deformate, au sau nu codiță și până la studii complexe despre fertilizanți și condiții climatice. Noi vrem ca fiecare producător să știe aceste reguli și să le respecte. Pentru aceasta am elaborat postere care explică agricultorilor deosebirile dintre diferite categorii de fructe, colaborăm cu profesorii de la Universitate Tehnică a Moldovei pentru a facilita înțelegerea mai bună a noțiunii „fruct de calitate”. Am organizat mai multe seminare despre cireșe, caise și prune. Pregătim acum seminare dedicate strugurilor de masă și merelor, iar persoanele instruite vor fi asistate și la locul de muncă.

Pentru a-i ajuta pe membrii Asociației să înțeleagă mai bine cum stau lucrurile, am achiziționat seturi de echipamente care ne ajută să facem diferite măsurări de sine stătător. Dacă nu vom fi atenți la parametrii fructelor solicitați de cumpărători, riscăm ca marfa să fie trecută la rebut și vom pierde sume enorme de bani, exprimați prin mărfuri, logistică, transport și ambalare.

Este ușor să pătrunzi pe o piață, mai greu este să te menții acolo. La început, consumatorul este curios și decide după felul cum arată fructul, dar pentru ca acesta să revină la raft și să cumpere și a doua oară este nevoie ca el să fie mulțumit și de calitățile gustative ale fructului. Pentru aceasta sunt necesare eforturi continui.

Care dintre standardele de calitate sunt mai greu de respectat în Republica Moldova?

Pe lângă crizele politice și economice, cea mai mare provocare vine din partea schimbărilor climatice. În viitor va crește frecvența anilor secetoși și agricultorii trebuie să atragă mai multă atenție rezilienței. Astăzi, trebuie să punem accent pe horticultura de precizie care înseamnă utilizarea unor resurse limitate pentru a produce cu maximă eficiență și a păstra autenticitate gustului. La fel trebuie să fim mai atenți cu protecția mediului care mai lasă de dorit din lipsă de cunoștințe, de resurse financiare pentru investiții în acest sector.

Cel mai mult la acest capitol ne ajută consumatorii. Fiecare produs își are cumpărătorul lui și acesta trebuie respectat. Este nevoie să fim sinceri cu el și aceasta este regula de bază care ne va ajuta să ne consolidăm. Numai înțelegerea comportamentului consumatorilor ne face să reacționăm la timp pentru a îmbunătăți vânzările. La acest capitol Italia, unul dintre cei mai mari producători de fructe din Europa, stă cel mai bine. Ei sunt foarte bine focusați pe consumatori, cu soiuri și tehnologii performante, cu o joncțiune foarte bună între fermieri, știință și inovații. Datorită acestor conexiuni, fermierii italieni au făcut față mereu șocurilor de pe piață, inclusiv printr-o diversificare a piețelor de desfacere.

Agricultorii din Europa au crescut și s-au călit odată cu stabilirea normelor. Noi trebuie să  învățăm și să preluăm într-o perioadă scurtă ce au făcut ei în zeci de ani. Ne ajută colegii de peste hotare, unele răspunsuri le găsim și singuri, dar mai avem încă mult de lucru, deoarece în horticultură pentru o schimbare este nevoie de mai mulți ani, spre deosebire de alte ramuri ale agriculturii, unde deciziile se pot lua mai repede.

Dacă vorbim acum despre perspectivele exporturilor de fructe, cât de pregătiți sunt producătorii moldoveni pentru a face față unor provocări în viitor?

Odată cu dezvoltarea tehnologiilor informaționale, tot mai mult loc se rezervă inteligenței artificiale, inclusiv în agricultură. Nu omul trebuie să fie cel care determină calitatea unui fruct. Un evaluator fără un instrument este mai predispus să admită o eroare. Aprecierea lui, deseori, poate fi subiectivă, iar un exportator trebuie să fie sincer cu cumpărătorul și să își aprecieze corect marfa. Pentru a obține rezultatele scontate, avem nevoie de o tehnologizare mai profundă a unor sectoare din lanțul de producere a fructelor.

În următorii ani se prevede o scurtare a lanțului de aprovizionare. Deja acum unii consumatori se întreabă câți kilometri a parcurs fructul din livadă până pe masa lor. Ce cantitate de CO2 a fost emisă? Asta îi face pe mulți să aleagă fructele crescute mai aproape de casă și să le evite pe cele de la mare distanță.

Noi suntem aproape de piață europeană care are peste 450 de milioane de consumatori cu o capacitatea de cumpărare mare. Ei sunt gata să cumpere produsele noastre dacă și noi vom fi gata să le producem calitative. Pentru că fructul bun se vinde repede.

La ce etapă au ajuns relațiile cu partenerii din Uniunea Europeană?

Marile schimbări au început odată cu semnarea Acordului de Asociere și Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Pentru început a fost greu, dar datorită cunoștințelor și investițiilor pe care le-am atras în sector cu suportul partenerilor de dezvoltare, am reușit să corectăm din mers multe scăpări pe care le-am avut de-a lungul anilor. Am adus tehnologii și soiuri noi pentru a moderniza ramura, am plantat livezi noi, avem sisteme moderne de irigare. Fără Acordul de Asociere și Liber Schimb cu Uniunea Europeană toate aceste nu s-ar fi produs într-o perioadă atât de scurtă. Și astăzi continuăm să ne bucurăm de susținerea din partea unor programe finanțate de Uniunea Europeană.

Ce înseamnă să poți exporta în Uniunea Europeană, unde sunt respectate standarde stricte de calitate?

Dacă fructele sunt produse în Europa, ele sunt considerate calitative și inofensive, iar asta permite să stabilești un preț mai mare, inclusiv pe alte piețe de desfacere. Spre exemplu, merele moldovenești care se vând în Orientul Mijlociu sau India sunt mai scumpe decât cele produse în Liban, Iran sau alte țări din regiune, deoarece ele provin din Europa.

Faptul că putem vinde în Uniunea Europeană, unde se respectă standarde înalte de calitate ne-a deschi și alte porți în Orientul Mijlociu, cum ar fi Arabia Saudită, Kuweit, Oman, căci dacă vinzi în Uniune Europeană, nu ai nicio problemă pe alte piețe.

Totodată, deschiderea și susținerea Uniunii Europene a contribuit decisiv la exportul de fructe moldovenești. Sprijinul a venit odată cu semnarea Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. Datorită acestuia, exportul s-a simplificat, tarifele au fost reduse, iar procedurile vamale eficientizate. Prin eliminarea taxelor de import a fructelor (Regulamentul UE 2024/ 1501 și 2023/ 1524) au fost suspendate toate contingentele tarifare și taxele de import a acestora. În rezultat, Moldova beneficiază atât de avantajele integrării economice în UE, cât și de creșterea interesului producătorilor din Moldova și a importatorilor din UE.

În aceeași ordine de idei, liberalizarea regimului de vize a permis producătorilor moldoveni de fructe să desfășoare numeroase vizite de studiu și de afaceri, prin intermediul cărora să însușească practicile de producție și tehnologii din Italia, Olanda, Franța, datorită cărora să-și modernizează strategiile de producere și de vânzare, orientate spre UE.

În prezent, fructele din Moldova sunt exportate în cele 27 de țâri membre ale UE, fără taxe vamale. În absența Acordului de Liber Schimb cu UE, fructele moldovenești ar fi taxate între 6% și 12%, fapt care le-ar face necompetitive. Iar odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb cu țările EFTA (Islanda, Norvegia, Elveția și Luxemburg), suntem în așteptarea inițierii exporturilor și către aceste țări. Din septembrie putem deja exporta în Islanda, din 1 noiembrie 2024 în Norvegia, iar începând cu aprilie 2025, vom putea exporta în Elveția și Luxemburg.

În cadrul expozițiilor internaționale la care participăm, suntem deja recunoscuți pentru calitatea fructelor pe care le creștem. Certificatele de calitate pe care le-au obținut producătorii noștri trezesc interesul mai multor parteneri de afaceri care sunt mai predispuși să discute și să negocieze cu noi și, desigur, să ofere un preț mai bun.

Ce își propune Asociația Moldova Fruct pentru următorii ani?

Scopul Asociației Moldova Fruct este să nu mai depindem de o singură piața, așa cum a fost până acum zece ani. Pentru mai multă siguranță și predictibilitate este bine să avem cât mai multe piețe de desfacere, cel puțin zece țări în care să ducem fructele noastre. Este o lecție pe care ar trebui să o învățăm de la italieni. Producătorii din peninsulă nu admit să depindă de un singur importator. Această practică i-a salvat de embargourile rusești, pe când noi am avut de suferit foarte mult și în 2006, și în 2014 din cauză că peste 90% din producția de mere și alte fructe era destinată Rusiei. La fel au fost afectați și producători de pere din Olanda și Belgia care depindeau în proporție de 60%  de piața rusească.

Astăzi, avem livezi noi și producători foarte buni. Acum ne dorim ca toți fermierii să discute în același limbaj al calității, pentru că fructul bun se vinde repede și la un preț bun. Doar asta ne va uni să cucerim noi piețe de desfacere. Avem nevoi de menținerea acestor standarde înalte pe care am reușit să le obținem în ultimii ani și, desigur, să îmbunătățim situația acolo unde mai este nevoie de muncă și investiții. Vrem ca fructele din Moldova să nu mai aibă nevoie de multă publicitate, să fie de ajuns doar mențiunile de pe etichetă „Moldova – taste makes the difference” și Moldova Fruct.