Prețurile la produsele din carne de porc vor crește brusc, dacă autoritățile nu vor interveni
În Republica Moldova, din nou, au apărut premisele pentru creșterea inevitabilă și semnificativă a prețului la materiile prime din carne, în primul rând, la carnea de porc congelată – cu aproximativ 25 de lei/kg și, respectiv, la produsele finite din carne, în viitorul cel mai apropiat.
Pentru a preveni această situație foarte dureroasă pentru populație, la sfârșitul lunii trecute, Patronatul Întreprinderilor de Prelucrare a Cărnii s-a adresat prim – ministrului cu o cerere de întâlnire, în prezența reprezentanților mai multor ministere, pentru a discuta despre prognoza foarte alarmantă a creșterii prețurilor la materiile prime din carne (carne de porc) și despre adoptarea măsurilor anticriză. Potrivit membrilor patronatului, cea mai importantă dintre ele pe termen scurt este scutirea de taxe vamale la materii prime (conf. Tarifului vamal Legea 172/2014), carne de porc congelată importate până la finele anului 2023 (20% + 200 euro/t, dar nu mai mult de 25% din prețul mărfurilor importate).
Zilele trecute, de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a parvenit un răspuns la această solicitare, semnat de ministrul Vladimir Bolea: „Nu susțin categoric…”.
Motivul refuzului este, în esență, de înțeles: Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), prin politicile sale la nivel de țara, stimulează dezvoltarea sectorului zootehnic, inclusiv, prin subvenționare din Fondul Național de Dezvoltare în Agricultură. Prin urmare, ar părea irațional să cedăm o parte din piața locală importatorilor de materii prime chiar și congelate din carne. Și, implicit, ar fi nerezonabil din punct de vedere financiar – pentru că s-ar reduce încasările de la serviciul vamal în bugetul de stat. Apropo, prețul intervenției statului (în cazul în care taxa la carnea de porc congelată este anulată înainte de sfârșitul acestui an) va fi, conform calculelor patronatului industriei de procesare, de circa 1,2 milioane de euro.
Patronatul Întreprinderilor Industriei Prelucratoare de Carne subliniază faptul că subvențiile și menținerea la nivel de politici de către stat a taxelor vamale restrictive nu au condus încă la o creștere stabilă a producției locale de carne de porc de calitate.
Pe de o parte, fermele mici și gospodăriile asigură, mai mult sau mai puțin, piața internă – inclusiv vânzările cu amănuntul la tarabe-buticuri urbane și la piețele din regiune a cărnii de porc proaspete (refrigerate) și relativ ieftine. Totuși, într-o serie de cazuri greu de controlat, aceste produse nu sunt sigure în ceea ce privește respectarea tuturor normelor sanitare (abatorizare, depozitare, păstrare, vânzare). În fine, ceea ce este important și din punct de vedere al administrării, la fermele mici și în gospodării, nu există relații de contabilizare și fiscalizare cu statul.
Și din acest motiv, situația epizootică din țară este tensionată de câțiva ani. Astfel, în 2022, în Republica Moldova a fost înregistrat un număr mare de focare de răspândire a pestei porcine africane (PPA). Ca urmare, conform estimărilor experților, aproximativ 30 de mii de animale au fost sacrificate în fermele de porcine din motive de carantină/sanitare doar în prima jumătate a anului, ceea ce echivalează cu pierderea a circa 5 mii de tone de carne de porc proaspetă sau congelată.
Cazuri de PPA într-o serie de regiuni ale țării au fost identificate destul de recent. Aceasta înseamnă că există un risc mare de răspândire a acestei boli de carantină extrem de periculoase, inclusiv în fermele mari industriale. Din păcate, situația este agravată de faptul că specialiștii întreprinderilor din sectorul zootehnic nu pot aprecia destul de clar gradul de pericol din punct de vedere economic în legătură cu PPA, deoarece nu sunt disponibile public, în special, pe site-ul ansa.gov.md, date operaționale privind înregistrarea numărului de capete de animale în Republica Moldova, supuse eliminării în conformitate cu cerințele sanitare și veterinare.
În același timp, după cum subliniază conducerea patronatului sectorial, întreprinderile de procesare sunt asigurate cu carne de porc doar de trei sau patru ferme mari de porcine autohtone, care sunt capabile să producă în mod constant un volum insuficient pentru industrie de procesare și să lucreze „în alb” – prin transfer bancar, cu emiterea tuturor documentelor necesare etc.
Pe de altă parte, după cum s-a scris în repetate rânduri pe agroexpert.md, în cadrul Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană se prevede o cotă fără taxe vamale pentru aprovizionarea pieței moldovenești cu carne de porc congelată europeană – 5,5 mii tone pe an. De obicei, până la sfârșitul verii, această cotă este consumată integral de importatori.
Anul trecut, au fost importate peste 14 mii de tone de carne de porc în carcase, (piese congelate), ceea ce depășește cota de 2,5 ori.
În general, reglementarea și cotarea importurilor de materii prime din carne de importanță strategică nu de puține ori ca „efect secundar” contribuie la apariția periodică a unui deficit artificial de carne de porc pe piața moldovenească a materiilor prime industriale și, indirect, a produselor finite.
Deci, până la sfârșitul lunii august 2023, volumul de mărfuri disponibil în cadrul cotei se va încheia, evident. În câteva săptămâni, stocurile comerciale ale cărnii de porc importate vor fi complet utilizate de procesatori și retaileri. Ca urmare, cel târziu până la sfârșitul lunii septembrie, producătorii de salamuri și alte produse din carne vor fi complet dependenți de câțiva producători locali de carne de porc.
Potrivit prognozei specialiștilor din patronatul industriei procesatorilor de carne, în perioada august-decembrie 2023, prețul cărnii de porc congelate (semi-carcase/carcase) pe piața angro din Uniunea Europeană va fi în jur de 2,5 euro/kg.
La acest preț, importatorii de carne de porc pe piața moldovenească vor trebui să adauge o taxă vamală semnificativă conform tarifului vamal și costuri de logistică ridicate. Ca urmare, se creează un deficit artificial de materii prime iar costul cărnii de porc importate va deveni inaccesibil pentru majoritatea procesatorilor de carne din Moldova și, în consecință, pentru consumatorii locali.
Profitând de această situație pe piață, marii producători locali de carne de porc (care de fapt sunt formatori de prețuri pe piața locală) vor putea din nou să ridice prețurile la aceste materii prime fără teama de concurență.
Conform previziunii patronatului procesatorilor de carne – aproximativ de la 77 de lei/kg la 96 de lei/kg (inclusiv TVA) în mediu. Evident, acest lucru va afecta prețul produselor finite, care pare deja inaccesibil unui număr foarte important de consumatori din Republica Moldova. Iar exportul de produse din carne pe piața europeană, așa cum era închis anterior din motive administrative, va rămâne închis și în continuare (perioadă nedeterminată).
Apropo, în septembrie, pe măsură ce perioada concediilor și vacanțelor se încheie și instituțiile de învățământ din țară își vor reîncepe activitatea, se va înregistra o creștere a cererii sezoniere de semifabricate din carne, salamuri etc. Cu toate acestea, ținând cont de cele menționate mai sus, cel mai probabil, vor putea să profite de această oportunitate importatorii de salamuri și produse din carne și nu producătorii locali. Anul acesta, livrările de salamuri din Uniunea Europeană, inclusiv „parizer” relativ ieftin, către piața din Moldova au crescut de câteva ori și se ridică la 1.000 de tone de la pana 200 de tone pentru anii precedenți.
Membrii Patronatului întreprinderilor din industria întreprinderilor de prelucrare a cărnii din Republica Moldova sunt interesați de dezvoltarea sectorului local al producției de materii prime din carne și susțin programele guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului zootehnic din Moldova. În același timp, procesatorii ar dori să mizeze pe o aprovizionare stabilă de carne de porc la un preț rezonabil, care să fie accesibil pentru consumatorii obișnuiți de produse din carne. Prin urmare, ei nu își pierd speranța de a-și transmite părerea pe această temă în cadrul unui contact direct de lucru cu conducerea Guvernului și aparatul Președinției.