Strugurii fără semințe sunt tot mai solicitați pe piețele externe. Astfel, viticultorii moldoveni trebuie să-și diversifice spectrul de soiuri de struguri pe care îi cresc, conform cerințelor consumatorilor, pentru a diversifica piețele de export și a obține un profit mai mare.
Mai ales că, cu ajutorul Institutului Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare, agricultorii o pot face mai simplu, înființând noi plantații. Asta pentru că, acesta deține dreptul de autor pentru mai multe soiuri testate de-a lungul anilor în diferite regiuni ale Republicii Moldova.
Gheorghe Gaberi, președinte, Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Struguri: „Din păcate, avem prea puține suprafețe ca să asigurăm piața locală cu struguri fără semințe. Avem destule soiuri ca să putem alege câteva din ele și să le propunem producătorilor, ca începând cu primăvara anului viitor să înființeze plantații de aceste soiuri, fiindcă au șanse să vândă strugurii mai bine din mai multe considerente.”
Diversificarea soiurilor de struguri necesită atât resurse financiare cât și timp, iar dacă antreprenorii dispun de aceste două criterii, roadele nu vor întârzia să le aducă profit.
Reporter: „-Luând în considerație că un viticultor decide să-și diversifice soiurile de viță de vie, acest lucru necesită atât timp cât și investiții. Peste cât timp acesta va obține profit?”
Gheorghe Savin, doctor habilitat, conferențiar, cercetător: „-La al patrulea an. Primii struguri vor fi la al treilea, la al patrulea intră în normalitate, iar la al cincilea va fi producția completă.„
Reporter: „-Care sunt cele mai solicitate soiuri de struguri pe piața externă pe care îi creștem în Moldova?”
Gheorghe Savin, doctor habilitat, conferențiar, cercetător : „Deocamdată soiul Moldova!”
Soiurile apirene de viță de vie, sunt testate la condițiile climatice caracteristice țării noastre, atât cele moldovenești, cât și cele aduse de peste hotare.
Andrei Botezatu, specialist în cadrul proiectului APM/USAID: “Prin intermediul proiectului, am făcut mai multe loturi demonstrative în diferite regiuni ale Republicii Moldova, regiuni care produc struguri de masă, unde am implementat și am demonstrat că producerea strugurilor de masă pe sistem intensiv de tip Pergola sau Gable este posibilă. Deja au trecut mai mult de cinci ani de la înființarea primei plantații, am obținut rezultate foarte bune. În paralel, am adus din diferite țări, inclusiv din SUA, diferite soiuri, rezistente la ger, ca să le testăm în condițiile noastre și să vedem ce ne pot oferi ca struguri marfă.”
Reporter: „-Cum considerați, de ce este necesar să diversificăm soiurile de struguri?”
Andrei Botezatu, specialist în cadrul proiectului APM/USAID: ”Este necesar pentru că, diversificarea soiurilor ne cere piața.”
Reporter: “Spuneți-mi vă rog, care sunt piețele de desfacere pentru soiurile apirene din Republica Moldova?”
Andrei Botezatu, specialist în cadrul proiectului APM/USAID: „Se vând în România, Germania iar noi prin intermediul proiectului, asistăm și ajutăm producătorii să-și diversifice și piețele, orientându-ne mai mult la cele din UE.”
Reporter: “Sunt competitivi strugurii din Republica Moldova pe piața din UE?”
Andrei Botezatu, specialist în cadrul proiectului APM/USAID: „Cred că ar trebui să mai lucrăm la calitate și la ambalaj. Trebuie să învățăm să împachetăm strugurii noștri, pentru că așa cum mergeau pe piața din Federația Rusă și Belarus, împachetați în vrac, piața Uniunii Europene nu-i acceptă.”
Tudor Zmeu, viticultor din satul Roșcani, Anenii Noi spune că diversificare soiurilor de struguri, are perspective și este gata să investească în ea.
Reporter: „-Luați în calcul o diversificare a soiurilor de struguri în viitorul apropiat, luând în considerație că acest lucru necesită timp și investiții?”
Tudor Zmeu, viticultor s. Roșcani, Anenii Noi: „-Planificăm ca, în următorii ani să înființăm o plantație cu un soi nou, Chișmișul Curat, pentru că este un soi de perspectivă.”
Ministerul Agriculturii prognozează că producția totală de struguri poate fi în acest an de 520.000 de tone de struguri, în creștere față de cele 490.000 de tone de anul trecut.
Recolta se împarte aproape egal în struguri de masă și struguri din soiuri tehnice pentru producția de vin.