Scumpirea de aproape opt ori a gazelor livrate de Gazprom și de aproape două ori a energiei electrice și termice în ultimul an i-a pus pe toți în fața dilemei: plătim prețul cerut de Gazprom sau căutăm alternative. O mare parte din populația rurală folosește deja de secole sursele la îndemână: coceni de porumb, tizic și altele.
Și autoritățile, și experții ne îndeamnă să reducem cât mai mult consumul de energie și să trecem la folosirea surselor energetice locale, în special biocombustibili: de la lemne, brichete și peleți, la deșeuri vegetale și organice, precum paie, coji de nuci, dar și la tizicul supranumit și „cărbune moldovenesc”, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.
23% din balanța energetică revine biocombustibililor și deșeurilor
Curios este că și fără scumpirea gazelor și a produselor petroliere, cota biocombustibililor şi deşeurilor în balanța energetică a Republicii Moldova a trecut deja de 23%, arată datele oficiale.
Institutul de Energetică al Academiei de Științe a estimat că în acest an consumul intern brut de produse petroliere ar putea constitui 994.000 de tone echivalent petrolier, în timp ce cel de gaze – 866.000 de tone, iar de biocombustibili și deșeuri – 690.000 de tone echivalent petrolier. Pentru comparație, consumul de cărbune este estimat la 74.000 de tone, iar cel de energie electrică – la 315.000 tone echivalent petrolier.
Este adevărat că estimările au fost făcute în decembrie 2021 și, ținând cont de scumpirea gazelor, am putea avea o scădere a cotei metanului în balanța energetică în favoarea produselor petroliere și a biocombustibililor.
Estimările Institutului de Energetică nu arată separat care e cota lemnelor sau a tizicului în consumul de resurse energetice.
Câte lemne consumăm
Le găsim detaliate într-un studiu făcut de experți internaționali și specialiștii de la Agenția Moldsilva în anul 2011, care estimau consumul intern al surselor energetice de biomasă la circa 1,7-1,8 milioane de metri cubi anual, echivalent lemn de foc.
Potrivit autorilor, masa lemnoasă recoltată legal în cadrul Agenţiei „Moldsilva” reprezintă circa 430.000 de metri cubi; masă lemnoasă importată, din care doar 20-30% se utilizează la încălzire – circa 50.000 de metri cubi; masă lemnoasă provenită de la tăierile nelegitime înregistrate – circa 10.000 de metri cubi; deşeurile din livezi, vii, câmpuri agricole – circa 450.000 de metri cubi și deșeurile animaliere (tizicul) – circa 50.000 de metri cubi echivalent lemne de foc.
În urma extrapolării datelor colectate de la autoritățile publice locale la nivel de ţară, se constată că anual se consumă aproximativ 450.000 de metri cubi (echivalent lemne de foc) surse alternative de combustibil. Cifra este chiar mai mare decât volumul de lemne recoltat anual oficial de Moldsilva în acea perioadă.
Tizicul are o cotă de 9% din sursele alternative de combustibil
Autorii estimau că din volumul general de surse alternative de combustibil circa 7-9% din consumul gospodăriilor casnice constituia deșeuri animaliere, adică tizic.
Cercetarea mai relevă că circa 74% din consumul anual de tizic revenea gospodăriilor casnice din sudul țării.
Un alt studiu efectuat de specialiștii Biroului Național de Statistică în anii 2015-2016 oferă alte date.
Astfel, consumul anual de lemne de foc în gospodăriile casnice este estimat la 2,4 milioane de metri cubi, cel de deșeuri lemnoase – la 747.000 de metri cubi, de deșeuri agricole – 697.600 de metri cubi, iar cel de deșeuri animaliere, inclusiv tizic, la circa 80.000 de metri cubi.
Datele cercetării arată însă că volumul de deșeuri animaliere colectat este de aproape două ori mai mare – peste 145.000 de metri cubi, din care 127.000 – pentru necesități energetice.
Deși studiul cuprinde perioada 1 aprilie 2015 – 1 aprilie 2016, datele lui sunt relevante și acum, atât pentru pentru că și atunci se atesta o creștere semnificativă a prețurilor la resursele energetice, iar țara era în criză ca urmare a fraudei bancare, cât și prin faptul că un alt studiu atât de detaliat nu există.
45,5% din gospodăriile conectate la conducta de gaz folosesc lemne de foc
Potrivit cercetării, în perioada de referinţă, populația a cheltuit 3,6 miliarde de lei pentru resurse energetice (cu excepția gazelor naturale și a energiei electrice), dintre care pentru procurarea gazelor lichefiate – 583,3 milioane de lei, brichetelor şi peleților – 49,3 milioane de lei, lemnelor de foc – 2,3 miliarde de lei, deşeurilor lemnoase – 111 milioane de lei.
Se constata că, în medie, o gospodărie care utilizează lemne de foc drept sursă energetică a consumat 3,5 metri cubi pe an, cele care utilizează cărbune au folosit 259 kg, iar cele care utilizează gaze naturale – circa 567 de metri cubi.
Totodată, sondajul a arătat că aproximativ 45,5% din numărul total de gospodării conectate la conducta de gaz şi care utilizează metanul în scopuri energetice consumă pe parcursul perioadei reci a anului concomitent şi lemn de foc.