Scăderea temperaturilor, vântul rece și ploile tot mai dese fac ca păsările migratoare să zboare în țările calde pe perioada rece.
Barza albă emigrează la începutul lunii septembrie. Mai întâi pleacă puii, care sunt urmaţi, după câteva zile, de adulți. Nici părinţii nu călătoresc împreună, legătura dintre ei se destramă la sfârşitul sezonului de cuibărit.
În general, berzele călătoresc în grupuri formate din peste o sută de păsări. Din cauza mărimii lor şi a aripilor lungi şi late, berzele nu pot efectua zboruri active prin bătăi de aripi o perioadă mai lungă de timp.
Astfel, ele sunt nevoite să parcurgă cea mai mare parte a drumului prin zbor planat. În acest scop, berzele se folosesc de curenţii de aer care se formează deasupra uscatului. În aceste locuri, aerul cald se ridică, purtând în sus şi berzele.
Berzele din Europa ocolesc Marea Mediterană prin două căi. Păsările din vestul Europei migrează prin Strâmtoarea Gibraltar, iar berzele din Europa Centrală şi de Est ajung în Africa, traversând Bosforului.
În ultima vreme, migraţia berzelor se urmăreşte cu ajutorul unor radioemiţătoare. Datele obţinute prin urmărirea prin satelit a 120 de berze pe spatele cărora au fost ataşate asemenea radioemiţătoare ne arată că viteza migraţiei este de 30-90 km/oră, iar într-o singură zi berzele parcurg în medie distanţe de 220 km.
De asemenea, s-a constatat că în ultima vreme zonele de iernare a speciei s-au mutat mai spre nord: tot mai multe păsări din Europa occidentală iernează în Spania, iar berzele din estul Europei tot mai rar ajung până în Africa de Sud.
Zonele staţionare preferate de berze în Africa sunt terenurile deschise, înierbate.
Primăvara, berzele se întorc pe acelaşi traseu pe care îl traversează şi toamna, însă migraţia de primăvară este mai rapidă.