În ultimele zile s-au întețit dezbaterile în societate și mai ales între politicieni privind cine este responsabil de inflația galopantă din ultimele luni.
Consilierul preşedintelui Republicii Moldova în domeniul economic, Veaceslav Negruța, a sugerat printr-o postare pe Facebook, că inflația galopantă cu care se confruntă ţara noastră este cauzată inclusiv de inacțiunea Băncii Naționale a Moldovei în anul 2021, scrie mold-street.com.
BNM, nu fi baba Vanga!
„BNM, nu fi baba Vanga! Obiectivul fundamental al Băncii Naționale este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor” – art. 4 din Legea BNM. 4 luni pierdute de BNM în 2021 costă prea mult…”, a scris Negruța pe pagina sa de Facebook.
Reacția a venit după ce guvernatorul BNM a explicat inflația exorbitantă din ultima perioadă prin ponderea mare a produselor alimentare în coșul minim de consum, economia mică și deschisă, dar și dezechilibrul în economie, care se trage din trecut sub formă de tarife la servicii neajustate la timp.
În special este vorba de neajustarea la timp a tarifelor la gaze, energie, transport public etc., care deseori au fost amânate pe criterii politice.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, i-a sugerat guvernatorului BNM să facă mai puține prognoze, dar să intervină prompt pentru a tempera inflația.
„Recomandarea mea către guvernator este ca mai puțin să se dea cu prognozele, dar să intervină pe piața bancară pentru a tempera inflația și a nu permite creșterea prețurilor”, a precizat Igor Grosu la postul public de radio.
În plus, joi, 12 mai, la propunerea deputatului PAS Dumitru Alaiba, majoritatea parlamentară de la Chișinău a votat pentru a-l invita pe Octavian Armașu, guvernatorul BNM, în plenul Parlamentului cu un raport privind acțiunile de combatere a inflației.
”Vrem să invităm guvernatorul BNM pentru săptămâna viitoare în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe, pentru a vedea cum anume BNM gestionează inflația și cum targhetează inflația în această perioadă, după care să îl audiem și în plenul Parlamentului”, a declarat Alaiba.
În schimb, fostul premier Ion Chicu a acuzat actuala guvernare de creșterea prețurilor.
„Responsabilă de inflația dublă în Republica Moldova față de cea europeană este lipsa guvernării în țară. Țara pur și simplu nu se guvernează. Oamenii aleși de popor pentru a guverna țara fac orice, numai nu guvernează, nu gestionează procesele economice și sociale”, a scris Chicu pe canalul său de Telegram.
Cine ia deciziile de politică monetară
Într-adevăr, BNM de una singură nu poate ţine în frâu preţurile. Foarte multe depind de Guvern şi Parlament şi, mai ales, de politicile social-economice duse de cei de la guvernare. De exemplu, deciziile de majorare de salarii şi pensii sau de alocare a unor subvenţii majorate, în condiţiile în care bugetul este semigol.
Totuşi, primul obiectiv fundamental al BNM, conform art 4. din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei, “este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor”. Al doilea obiectiv al BNM, fără prejudicierea obiectivului său fundamental, este „asigurarea stabilității și viabilității sistemului bancar” şi sprijinirea politicii economice generale a statului.
BNM are diverse instrumente, dar principalele sunt deciziile de politică monetară, care se iau periodic şi care au un impact major asupra economiei şi preţurilor.
Deciziile de politică monetară sunt luate de conducerea BNM, în baza analizelor şi rapoartelor elaborate de specialiştii autorităţii bancare.
De exemplu, la şedinţa Comitetului executiv al BNM din 6 iunie 2021, la care s-a decis menţinerea ratei de bază, au participat şi votat Octavian Armaşu, guvernator şi preşedinte al Comitetului executiv, Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator – vicepreşedinte al Comitetului executiv, Ion Sturzu – viceguvernator, Aureliu Cincilei – viceguvernator.
Raportor a fost Radu Cuhal – director al Departamentului politica monetară, iar invitaţi au fost Daniel Savin – director al Departamentului pieţe financiare, Serghei Bucur – director-adjunct de departament – şef al Direcţiei operaţiuni valutare, Constantin Şchendra – director al Departamentului supraveghere bancară, Alina Boboc – şefa Serviciului comunicare şi presă.
Decizia de a menţine rata de bază a fost luată chiar dacă membrii conducerii BNM au constatat că rata inflaţiei are o evoluţie ascendentă, cu o magnitudine ce depăşea cu 0,5 puncte procentuale prognozele din februarie 2021.
La următoarea şedinţă care a avut loc pe 30 iulie 2021, când deja s-a decis majorarea cu un punct procentual a ratei de bază, au participat şi votat Octavian Armaşu, guvernator şi preşedinte al Comitetului executiv, Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator – vicepreşedinte al Comitetului executiv, Ion Sturzu – viceguvernator.
Raportor a fost Radu Cuhal – director al Departamentului politica monetară, iar invitaţi au fost Natan Garştea şi Natalia Sîrbu, consilieri ai guvernatorului, Serghei Bucur – director-adjunct de departament – şef al Direcţiei operaţiuni valutare, Constantin Şchendra – director al Departamentului supraveghere bancară, Eugeniu Aftene – şef al Direcţiei gestionarea şi dezvoltarea procesului de raportare, Departamentul raportări şi statistica, Andrei Rotaru – director al Departamentului cercetări economice şi aplicate, Alina Boboc – şefa Serviciului comunicare şi presă.
14 milionari: de la guvernator la consilieri
Datele publice arată că cei care iau decizii cu impact major asupra ratei inflaţiei, cursului monedei naţionale, dar şi stabilităţii bancare, au salarii şi indemnizaţii pe măsură.
Mold-street.com a identificat că în 2021 cel puţin 14 persoane au încasat de la BNM salarii, prime, indemnizaţii etc. mai mari de un milion de lei.
Lider este Ion Sturzu, deja ex-viceguvernator, cu un venit de 2,59 milioane de lei de la BNM, din care 2,57 milioane de lei este salariul brut, după cum indică el în declaraţia de avere.
Guvernatorul Octavian Armaşu este abia pe locul doi – cu venituri de aproape două milioane de lei.
Printre cei mai bine plătiţi lucrători de la BNM sunt şi doi consilieri ai guvernatorului: Natalia Sîrbu (angajată din 1996) – cu un venit de circa 1,44 milioane de lei şi Natan Garştea – cu aproape 1,08 milioane de lei.
Menţionăm că în sectorul bancar din Republica Moldova se achită salarii mult mai mari decât la BNM.
Astfel, un vicepreşedinte al celei mai mari bănci din ţară a încasat în 2021 venituri salariale de 4,82 milioane de lei, adică de aproape 2,5 ori mai mult decât şeful Băncii Naţionale.