Tratamentul al doilea se aplică la umflarea mugurilor floriferi pentru diminuarea formelor de boli, scrie cotidianulagricol.ro.
- FOCUL BACTERIAN (Erwinia amylovora);
- MONILIOZA (Monilinia spp.);
- RAPĂN (Venturia inaequalis);
- BĂȘICAREA FRUNZELOR (Taphrina d.);
- CIURUIREA FRUNZELOR (Stigma c.);
- FOCUL BACTERIAN (Erwinia amylovora).
Arsura inflorescențelor apare primăvara devreme, florile infectate se ofilesc, se brunifică și se înnegresc. Infecția progresează spre peduncul care în final se înnegrește. Pe timp călduros și umed din peduncul exudează picaturi de lichid. Frunzele se ofilesc și întregul lăstar se brunifică (măr și gutui) sau se înnegresc (păr).
Frunzele rămân atașate pe pom, iar lăstarii se încovoaie în formă de cârjă. Pe lăstarii bolnavi apar picături de exudat alb-pai până la roșu închis.
Ulcerațiile – se manifestă pe ramuri mai bătrâne, sarpante și trunchi, provocând leziuni; Prin îndepărtarea scoarței țesuturile de dedesupt apar maro roșietice.
MONILIOZA (Monilinia spp.)
Această boală este din ce în ce mai frecvent întâlnită şi agresivă cu toate speciile de sâmburoase: cireş, vişin, cais, piersic, prun, îndeosebi în anii cu primăveri ploioase, ceaţă, rouă şi umiditate atmosferică ridicată. Boala iernează pe fructele infectate (mumifiate) rămase în pomi sau pe sol, pe lăstari şi ramuri atacate şi infectate.
În primăvară, infecţia pe flori se face prin infectare cu două tipuri de spori produşi de ciupercă: infecţia cu conidii (spori) produse pe fructele şi ramurile infectate, şi infecţia provenită din apotecii care se formează pe fructele infectate căzute pe sol, care eliberează spori în timpul înfloritului, însă nu contribuie la infecţiile târzii din timpul sezonului.
RAPĂN (Venturia inaequalis)
Pe frunzele afectate de patogen apar pete de culoare cafenie-negricioasă, catifelate. La evoluția bolii acestea se unesc și acoperă frunza. În urma atacului, frnzele se usucă și cad. Fructele pot fi atacate în toate stadiile de dezvoltare. Pe acestea apar pete cenușii, catifelate. Ulterior, fructele se deformează, crapă și, în cazul unui atac timpuriu, cad din coroană. Pulpa acestora capătă în ultimă instanță un gust fad. Boala se transmite de la un an la altul sub formă de miceliu de rezistență. Ciuperca iernează pe frunzele infectate căzute pe sol, sau ca miceliul de rezistenţă, pe ramuri.
BĂȘICAREA FRUNZELOR (Taphrina d.)
Boala se manifesta pe frunze, flori, fructe și ramuri. Frunzele atacate, pe anumite porțiuni sau pe toata suprafața hipertrofii ale parenchimului foliar au un aspectul bășicat, cu unflături pe suprafața superioară și adâncituri pe cea inferioră, unde apare o pulbere albă. În cazul unui atac puternic, pomii rămân fără frunze de timpuriu.
CIURUIREA FRUNZELOR (Stigmina c.)
Pe frunze, după dezmugurire, se formează pete mici circulare, solitare, de culoare roșietică violetă sau brună gălbuie. În câteva zile petele se măresc până la 2-3 mm. În dreptul acestor pete după 1-2 săptămâni țesuturile se necrozează, se desprind și cad, determinând ciuruirea frunzelor. Petele pot fi izolate sau confluente, caz în care perforațiile au o formă neregulată. Pe fructe apar pete de timpuriu, la început sunt mici, punctiforme, treptat se extind, devin circulare, de 1-2 mm în diametru, brune sau brun –roșietice, confluează și prezintă denivelări proeminente pe toată suprafața fructului, adesea se produc leziuni din care se scurg gome.
Când atacul este timpuriu, fructele se deformează, rămânând mici.
Tratamentul se execută spre sfârșitul repausului vegetativ, la umflarea mugurilor (începutul dezmuguritului), când temperatura depășește 4-6 grade C . Scoarţa pomilor trebuie sa fie uscată, neacoperită de zăpadă, chiciură.
Nu se fac tratamente pe timp geros, sau dacă se prevăd căderi de precipitaţii (zăpadă,ploi). Se vor îmbăia pomii în întregime de la virf la bază. Tratamentul se va efectua în perioada avertizata şi pe timp linistit, fară vânt.