Pavel Prisăcaru, președintele Federației Crescătorilor de Ovine și Caprine pentru Carne și Lapte din Republica Moldova deține în orașul Cimișlia o stână unde are peste 250 de oi, pentru că în această perioadă au început să apară și miei. De mai bine de 5 ani încălzește halele de la ferma sa, cât și gospodăria cu tizic și chiar nu înțelege reacția negativă a cetățenilor care de câteva luni tot fac gălăgie că nu au bani pentru a se încălzi și așteaptă statul să le rezolve problemele, relatează Agroexpert.md
Pavel Prisăcaru: ”Este mai comod să te încălzești cu gaz, e adevărat, dar dacă nu ai mijloace financiare pentru acest confort, poate mai bine de folosit ce este disponibil. Noi ne încălzim stâna și gospodăria, ba chiar și la vreo 10 persoane am oferit tizic pentru această iarnă. Le-am spus să vină și să își ia o cantitate anumită pentru că mi se pare corect, am avut de câștigat fiecare din noi, ei și-au aprovizionat cu materie pentru foc, iar mie mi-a rămas locul curat în fermă. Toată lumea este mulțumită și este foarte ecologic tizicul sau cum i se mai spune ”cărbunele moldovenesc” pe la noi. Alții din vară mătură ocolul și adună praful de acolo, resturile pe care tot le aruncă pe foc și în felul acesta se încălzesc foarte bine pe durata iernii.Noi folosim anual în jur de 10 metri pătrați de tizic pentru încălzirea stânei, cât și a gospodăriei, dar desigur avem și lemne pentru a obține jăratec necesar pentru a putea pune de asupra tizicul, care este la fel ca și cărbunele, arde și mocnește toată noaptea. Și dimineața este cald, când scoatem cenușa.”
Imboldul a venit după o vizită în Republica Kârgâză, unde fermierul a observat că acolo în orice gospodărie erau grămezi uriașe cu tizic.
Pavel Prisăcaru: ”I-am întrebat nedumerit pe atunci pentru ce au adunat grămezile și uimirea a fost mare că până și denumirea la ei este asemănătoare cu a noastră. Și revenind acasă am început să-l valorificăm și noi la maxim. De fapt este corect să folosim totul ce producem la stână, atât produsele comestibile, cât și deșeurile care sunt un combustibil accesibil oricui are dorință de a munci și de valorifica resursele existente în natură. Chiar dacă trăim o perioadă când există atâtea tehnologii, ceea ce oferă natura este prețios și ar fi păcat să nu o facem. Poate chiar ar fi cazul să existe organizații care ar produce în cantități mai mari acest tip de combustibil sub formă de brichete și să fie mecanizat, poate așa mai mulți ar dori să îl procure pentru a-l folosi, în prezent toți preferă gazul, chiar dacă este foarte scump.”
