Consătenii îi spun „omul cu mâini de aur”, pentru că e un meșter înzestrat de la Dumnezeu. Filip Bernevec, din satul Corjova, raionul Criuleni, realizează sculpturi în lemn. La câte lucrări a făcut, de mult nu le mai știe numărul, dar sunt și din cele care au o însemnătate aparte, cum ar fi poarta bisericii din localitate, împodobită cu fel de ornamente, sau ușa sfântului lăcaș, sculptată și ea manual.
I-a plăcut dintotdeauna să lucreze cu lemnul, dar abia pe la 40 de ani a decis să se dedice acestei meserii.
FILIP BERNEVEC, sculptor în lemn, s. Corjova, r. Criuleni: „Eu sunt un om, care am prins acest meșteșug din moși-strămoși. Bunelul a fost lemnar, tata a fost lemnar și tot pe urmele lor am furat și eu meșteșugul acesta și l-am perfecționat.”
De cum intri în biserica din Corjova, îți fură privirea iconostasul, chivotul și icoanele cioplite în lemn. Potrivit sculptorului, această biserică este unică în Moldova, cu o astfel de frumusețe în interior.
FILIP BERNEVEC, sculptor în lemn, s. Corjova, r. Criuleni: „Sunt forme geometrice, antropomorfe și fitomorfe. Iată, dacă observați sus și struguri și diferite flori, unde am observat că mai sunt pe undeva de așa tip. Sculptură în semi volum, cu fundal scos în formă de spirală.”
Propunerea a venit din partea preotului Sergiu Burduja și a primarului localității, Gheorghe Ojog.
Iar înainte de a începe lucrul, meșterul a vizitat mai multe biserici din țara noastră. Nu pentru a se inspira de la alții, ci dimpotrivă, pentru face niște lucrări așa cum n-a mai făcut nimeni.
FILIP BERNEVEC, sculptor în lemn, s. Corjova, r. Criuleni: „Însă nu am copiat de nicăieri, fiindcă în alte biserici stâlpii sunt rotunzi, iar la mine nu-s rotunzi, la mine sunt dreptunghiulari. Toate desenele sunt inventate de mine, nu-s copiate de nicăieri, nici de pe o planșă.”
La acest proiect, Filip Bernevec a lucrat aproape doi ani. Nu a făcut-o pentru bani, ci din credință în Dumnezeu și dragoste față de oameni.
„Și lemnul trebuia să se mai usuce și până îl pregătești și până tai, fiind că fiecare lucrare cioplită, mai întâi a fost desenată, iar ca să o desenezi trebuie să o gândești, cam ce trebuie să desenez eu acolo.”
Pentru a duce totul la bun sfârșit, a avut nevoie de câțiva metri cubi de lemn de tei, pe lângă altele, fără de care tot nu se poate.
„În primul rând, răbdare și dragostea de a lucra cu lemnul. Dacă nu ai răbdare nu faci nimic. Eu în timpul când lucram puteam să stau o zi întreagă asupra materialului și nu-mi venea nici o idee ca să pot trece la treabă. Însă, uneori, când aveam idei, lucram atât de mult, cât nu făceam în zece zile.”
Cioplitul icoanelor îi oferă multă liniște sufletească. Totodată, Filip Bernevec este profesor la școala din Corjova. Pentru că și educarea generațiilor tinere tot un fel de artă este, numai că acolo nu modelează figuri sau chipuri, ci caractere și chiar destine…