Veste bună pentru viticultorii din țara noastră. Anul acesta, la Institutul Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare a fost omologat de Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante un nou soi de struguri – „Meleag”. Acesta a fost inclus în Registrul de Stat al Culturilor Agricole, iar din următorul an, fermierii îl pot cultiva. Soiul a fost creat prin metoda de hibridizare, iar potrivit expertului în agricultură, doctor în științe agricole, Tudor Cazac, acesta este mult rezistent la temperaturile scăzute în timpul iernii față de soiurile tradiționale, dar și cu o precocitate sporită.
Tudor Cazac, expert în agricultură, doctor în științe agricole: „Un soi care se manifestă prin precocitate. Este un soi mai timpuriu. Atinge maturitatea deplină la sfârșitul lunii august, ceea ce ne permite să mărim perioada de recoltare a strugurilor.”
Pe lângă rezistență la temperaturi scăzute și precocitate, „Meleag” se remarcă și printr-o productivitate ridicată.
Tudor Cazac, expert în agricultură, doctor în științe agricole: „La intrarea deplin în rod a soiului respectiv, pot fi obținute ușor 12-14 tone la hectar și cu un randament foarte înalt de must, ceea ce este foarte important pentru soiurile tehnice.”
La crearea acestui s-a muncit aproape 25 de ani, deoarece omologarea este un proces de lungă durată, care necesită multe cercetări și analize.
Tudor Cazac, expert în agricultură, doctor în științe agricole: „Fiindcă este nevoie de făcut întâi hibridările, obținem semințele hibride, semințele se cresc în sere, unde se obțin puieții respectivi, iar puieții se cresc în câmpurile de pepinieră. Unde pe parcursul a cinci, șase ani și mai mult se obține prima recoltă și se face analiza, iar două trei recolte sunt cercetate și analizate.”
Până ca soiurile noi să ajungă în câmp, acestea trec prin mai multe etape, iar în mod special se atrage atenția la aspectul fitosanitar.
Tudor Cazac, expert în agricultură, doctor în științe agricole: „Să nu aibă boli de sistem, cum ar fi bolile bacteriene: cancerul bacterian, bolile virusologice, care sunt foarte periculoase, bolile fitoplasmatice, care fac mari probleme pentru producătorii din Republica Moldova.”
De la început, soiurile sunt crescute în laborator cu o lumină artificială și sunt monitorizate permanent, pentru ca umiditatea și temperatura să fie constante, conform standardelor. Mai apoi, sunt transferate în sere.
Tudor Cazac, expert în agricultură, doctor în științe agricole: „Iată, pe parcursul a cinci-șase luni, iar la această vârstă fiind lemnificate sau fiind maturate într-o anumită măsură ne permite deja ca noi să le transferăm în câmp, pentru înființarea plantațiilor-mamă inițiale, din material săditor inițial.”
La Institutul Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare, pe o suprafață de 1,8 hectare, cercetătorii cresc și studiază aproximativ 2500 de hibrizi. An de an, direcția se ocupă cu crearea soiurilor noi de struguri, atât autohtone, cât și europene clasice.