Limitele de îngheț pentru fiecare specie de pomi fructiferi

 

Din practica s-a observat ca aceasta limita de îngheț este dependenta de numeroși factori. In general, pomii tineri au o rezistenta mai mica la temperaturile scăzute decât cei maturi, iar ambele categorii sunt mai rezistente decât pomii care au intrat in perioada de declin.

Speciile care încheie perioada de vegetație mai devreme rezista mai bine la temperaturi scăzute decât cele care au perioada de vegetație prelungita pana toamna târziu.

Temperaturi limita de rezistență la ger

Specia – Limita de rezistenta

Mar -35 grade Celsius

Par -32 … -38 grade Celsius

Gutuiul -28 … -30 grade Celsius

Prun -30 … -32 grade Celsius

Cais -26 … -28 grade Celsius

Piersic -24 … -26 grade Celsius

Cireș -29 … -32 grade Celsius

Vișin -30 grade Celsius

Căpșun -16 … -24 grade Celsius

Smochin -16 grade Celsius

Mărul siberian -45 grade Celsius

Parul de Ușurai -45 grade Celsius

Gerurile care vin treptat sunt mai puțin periculoase decât cele bruște. La vișin, de exemplu, gerurile de -20 grade Celsius, care s-au înregistrat progresiv, au distrus doar 3% din muguri. Aceasta se datorează faptului ca instalarea lenta a gerurilor permite desfășurarea normala a proceselor de călire. Aceeași temperatura, survenita brusc, ar fi distrus mugurii in proporție de 96%.

Gerurile de revenire de la sfârșitul iernii, după zile mai călduțe, sensibilizează pomii la ger. Dezghețurile si înghețurile repetate pot produce degerări la temperaturi mult mai puțin scăzute decât rezista in mod normal specia respectiva.

Gerurile de revenire din zilele si nopțile de la sfârșitul iernii (februarie – martie) provoacă arsura scoarței si vătămarea cambiului care si-a pierdut din călire. In funcție de evoluția temperaturilor scăzute care se înregistrează in timpul iernii la noi, si de modul cum reacționează speciile fructifere, s-a ajuns la următoarele concluzii:

  • localitățile sau zonele in care se înregistrează, iarna, frecvent temperaturi sub -24 grade Celsius sunt nefavorabile pentru cultura migdalului, caisului, piersicului si chiar cireșului, chiar daca rezistenta lor maxima indicata de literatura de specialitate este mai mare;
  • localitățile in care se înregistrează temperaturi sub -26 grade Celsius sunt nefavorabile speciilor enumerate mai înainte, cărora li se adaugă parul, gutuiul, nucul.
  • in localitățile cu ierni si mai aspre se pot cultiva: mărul, prunul (soiuri rezistente) si vișinul care suporta, fără pagube mari temperaturi de -30 grade Celsius si chiar mai scăzute.

Brumele si înghețurile târzii de primăvara care, in unele localități, se înregistrează frecvent, după pornirea in vegetație, fiind specifice climatului continental excesiv, contribuie si ele mult la limitarea culturii unor specii fructifere.

Rezistenta la ger a rădăcinilor

Rezistenta la ger a rădăcinilor este mult mai scăzută decât a parții superioare. La mar, rădăcinile degera la -7 … -12 grade Celsius, pe când partea aeriana la -35 grade Celsius. La par, limita de rezistenta a rădăcinilor este de -11 grade Celsius. La piersic -10 grade Celsius, la vișin -14 grade Celsius, iar la coacăz -15 grade Celsius.

Sursa cultivaprofitabil.ro.