La 25 de ani de la creare, Zonele Economice Libere asigură în prezent Republicii Moldova cea mai mare o creștere economică, atragerea celor mai multe investiții, crearea de noi locuri de muncă și sporesc creșterea exporturilor. Autoritățile au de realizat câteva lucruri pentru a spori influența Zonelor Economice Libere și a asigura un ritm de dezvoltare Republicii Moldova. Este opinia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expusă în cadrul noii ediții a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, în anul 1990, înainte de destrămarea URSS, pe malul drept al Nistrului munceau circa 1,6 milioane de cetățeni. În 2000, la zece ani de la obținerea independenței, numărul muncitorilor moldoveni a ajuns la 700 de mii. În 2010, după alți zece ani, numărul locurilor de muncă disponibile în Republica Moldova era de 600 de mii, reducându-se cu încă 100 de mii. Din 2010 și până în prezent, numărul salariaților a rămas constant, la 600 de mii, dintre care 420 de mii în sectorul real al economiei. A fost înregistrată o creștere în 2019, până la 625 de mii de muncitori, însă criza din 2020 a redus numărul acestora la 600 de mii. În acest an, se va reuși recuperarea a circa 8 mii de locuri de muncă.
Veaceslav Ioniță spune că până în 2010 numărul angajaților în Zonele Economice Libere era de 5 mii, iar către 2019 a ajuns la 18 mii. Criza din 2020 a lovit în acest sector, ca și în alte ramuri ale economiei, numărul muncitorilor reducându-se cu 2000. În acest an, datorită reluării contractelor, datorită unei creșteri puternice a exporturilor, se estimează că numărul salariaților în Zonele Economice Libere va depăși 18 mii. Totodată, acestea asigură salarialul pentru cel puțin încă 5 mii de persoane din afară, care prestează servicii de alimentare, de transport etc.
Însă, declară Veaceslav Ioniță, pe de o parte se creează locuri de muncă, iar pe de altă parte unele dintre locurile de muncă, care existau tradițional, au fost sau se lichidează.
„Doar în ultimii cinci ani numărul profesorilor s-a redus cu opt mii. Numărul copiilor scade, nu este nevoie de profesori, iar acești oameni au rămas fără lucru. Chiar dacă în Republica Moldova se creează locuri de muncă, nici de cum nu se reușește să se acopere numărul celor care se lichidează”, a spus Veaceslav Ioniță.
Economistul a amintit că în 1995 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat două legi, care au prevăzut crearea, în 1996, a unei Zone Economice Libere în municipiul Chișinău și a alteia în satul Tvardița, raionul Taraclia. Zonele Economice libere au cunoscut o adevărată dezvoltare după anul 2010, când s-au întâmplat câteva lucruri importante. După ce a aderat în 2010 la UE, România a fost prima țară din Europa și a patra din lume după volumul de investiții atrase prin crearea de locuri de muncă noi și a fabricilor noi. Cele mai multe au fost în industria automotive. Atunci, unele companii, care au venit în România s-au extins în Republica Moldova. S-au creat atunci șapte Zone Economice Libere și în prezent sunt tot șapte. În schimb, în 2012, când a fost instituită o practică nouă, de a deschise subzone ale Zonelor Economice Libere acolo unde investitorului dorește să facă investiții, s-au creat 36 de subzone.
Expertul afirmă că în Republica Moldova toate Zonele Economice Libere sunt specializate în producția industrială, cu excepția celeia din Tvardița, care este specializată în prelucrarea producției agricole. Producția de pe șase mii de ha este livrată toată Zonei. Aceasta, pe lângă acei 500 de angajați din interior, mai are cel puțin 1000 din afară. Procurările din interiorul țării, efectuate de către rezidenții Zonei Economice Libere din Tvardița, se ridică la 100-120 de milioane de lei anual. Aceștia procură circa 20 de mii de tone de struguri, îi prelucrează în Zonă și apoi îi exportă.
„Aici, în loc de export al materiei prime agricole, avem export al unui produs finit cu valoare adăugată înaltă”, a afirmat expertul.
Analistul economic declară că până în 2010 volumul investițiilor în Zonele Economice Libere au fost de 129 de milioane de dolari. Din 2010 și până în 2020, acestea s-au ridicat la aproape 460 de milioane de dolari. Totodată, în 2000 acestea exportau produse de circa 6 milioane de dolari sau 1,2% din volumul exporturilor. În 2010 – 87 de milioane de dolari sau 5,7% din exporturi. În anul 2021 se anticipează că exporturile Zonelor Economice Libere vor depăși 600 de milioane de dolari sau cel puțin 21% din totalul exporturilor. Pe lângă producția care este în Zonele Economice Libere, în acest an estimată la mai mult de 10 miliarde de lei, rezidenții Zonelor fac sute de achiziții din restul teritoriului țării, care în acest an sunt estimate să depășească 300 de milioane de lei.
Economistul a mai menționat că astăzi foarte mulți cred eronat că Zonele Economice Libere sunt un paradis fiscal, unde nu se achită impozite. Potrivit economistului, acestea au doar o singură facilitate fiscală – impozitul pe venit se plătește pe jumătate. În rest, achită toate tipurile de impozite. În acest an, acestea ar urma să plătească impozite de circa 710 milioane de lei. Aici salariul este mare, totul este plătit oficial, comparativ cu media din regiune, iar povara reală pe un angajat este mai mare decât în restul sectoarelor economiei.
Potrivit expertului, autoritățile trebuie să fie preocupate de dezvoltarea Zonelor Economice Libere specializate în prelucrarea producției agricole, cu valoare adăugată înaltă și orientate către export. În al doilea rând, spune Veaceslav Ioniță, la Zonele Economice Libere industriale trebuie substituite produsele importate. Sunt companii care lucrează în aceste zone și care au până la 17 mii de tipuri de produse pe care le importă în partide mici și atunci logistica importurilor este una foarte dificilă. În al treilea rând, menționează economistul, trebuie să fie asigurată o prezență uniformă a Zonelor Economice Libere pe tot teritoriul Republicii Moldova.
„Republica Moldova are nevoie de zeci de mii de locuri de muncă, de investiții de sute de milioane de dolari, are nevoie să-și crească exportul cu cel puțin 300-400 de milioane de dolari anual, iar acest lucru poate fi făcut doar dezvoltând Zonele Economice Libere”, a conchis analistul economic.