Cea mai simplă modalitate de a reduce consumul de îngrășăminte minerale este lăsarea paielor în câmp.
În ultimii ani, paiele au fost subestimate ca sursă de nutrienți și materie organică. Mulți fermieri le-au vândut, unii chiar le-au dat gratuit, de parcă ar fi scăpat de o problemă. Din fericire, gradul de conștientizare cu privire la această problemă se îmbunătățește, așa că merită să ne uităm la modul de gestionare adecvată a resturilor vegetale, potrivit agrimanet.ro.
Valoarea de fertilizare
Raportul dintre masa producției principale și a celei secundare este, în funcție de cultură, de la 1: 0,5 până la chiar 1: 2. Aceasta înseamnă că, de exemplu, prin recoltarea a 3t/ha de rapiță se obțin 6t/ha de paie, care nu numai că sunt o sursă de materie organică, dar conțin în acest caz peste 40 kg de azot, aproape 20 kg de fosfor, 120 kg de potasiu, aproape 80 kg de magneziu sau aproximativ 100 kg de calciu.
Se presupune că 5t/ha paie de cereale au un efect similar cu 15t/ha gunoi de grajd. La rândul lor, resturile de la leguminoase sunt o sursă valoroasă de azot. În plus, de exemplu, fasolea are capacitatea de a absorbi fosforul din straturile mai adânci ale solului, unde nu ar fi disponibil pentru alte plante. În primul an, culturile următoare folosesc în medie 20-40% azot, 25% fosfor și 50% potasiu din reziduurile de cultură.
Cereale
Raportul dintre randamentul principal și randamentul secundar în cazul cerealelor variază de la 1: 0,5 pentru orzul de primăvară până la 1: 1,5 pentru secară. În medie, se presupune că după recoltarea cerealelor rămân 5t/ha de paie. Această cantitate furnizeaza 15-45 kg/ha azot, 30-60 kg/ha K2O, 6-10 kg/ha P2O5, 15-20 kg/ha CaO si micronutrienti precum bor, cupru si molibden.
Rapița
Cel mai adesea fermierii lasă paiele de rapiță pe câmp, ceea ce este cea mai bună soluție, dar unii uită că pentru utilizarea corectă este important să le fragmenteze și să le răspândească uniform pe suprafața solului.
Raportul dintre randamentul principal și randamentul secundar în cazul rapiței este de aproximativ 1: 2. În medie, după recoltarea rapiței, în câmp rămân 10-12t/ha de resturi vegetale. Pe lângă materia organică valoroasă, această cantitate lasă în jur de 70-90 kg/ha azot, 30-35 kg/ha P2O5, 200-220 kg/ha K2O, 150-180 kg/ha CaO și 130-150 kg/ha MgO. Când vine vorba de micronutrienți, paiele de rapiță sunt bogate în zinc, mangan, bor, cupru și molibden.
Porumb
Raportul dintre randamentul principal și randamentul secundar pentru porumb boabe este de la 1: 1,5 la 1: 2. O cantitate mare de resturi înseamnă o cantitate mare de nutrienți, ceea ce vă permite să economisiți îngrășământ mineral. Datorită variației mari a randamentului după recoltarea porumbului pentru cereale, cantitatea de nutrienți din resturile vegetale va fi mai bine dată pentru o tonă. O tonă de resturi vegetale conține în medie 10 kg de azot, 2,5 kg de P2O5, 15 kg de K2O, 4 kg de CaO și 2 kg de MgO.
Leguminoase
Cantitatea de reziduuri post-recoltare dupa recoltarea leguminoaselor oscilează in jurul a 5t/ha. După recoltarea fasolei, în medie rămân pe câmp 40 kg/ha azot, 25 kg/ha P2O5 și 80 kg/ha K2O. Reziduurile de recoltare de la mazăre lasă în medie 55 kg/ha de azot, 25 kg/ha de P2O5 și 90 kg/ha de K2O.
Sursă: agroexpert.md