La 17 ani și-a lansat propria afacere în viticultură
Are 23 de ani și este proprietarul unei plantații de viță de vie de 6 ha. Și-a găsit vocația până a ajunge la majorat. Adoră să facă agricultură și nu crede că s-ar vedea în alt domeniu. În adolescență se apucase de muzică, dar așa cum i s-a părut că munca peste hotare îi poate asigura mai rapid existența, a abandonat studiile și a plecat la părinți, departe de patrie. A avut nevoie de un an ca să simtă gustul amar al străinătății și să-și dorească să revină la Țărăncuța, Cantemir, în satul de baștină.
Aici, îl aștepta unchiul ca să-l ajute să-și descopere calitățile de viticultor. Nu s-a lăsat mult convins, a făcut niște calcule și banii pe care i-a câștigat, i-a investit în viță de vie. Este mulțumit de decizia pe care a luat-o, are planuri bine închegate și e sigur că toate se vor realiza. De ce? Răspunsul e simplu, pentru că Sergiu iubește ceea ce face.
Vă facem cunoștință cu Sergiu Ciobanu, un tânăr fermier din sudul țării, membru activ FARM, care știe secretul ”strugurilor dulci”.
Sergiu, îți mai amintești, cum au fost începuturile în agricultură?
Eu sunt un noroc, pentru că unchiul meu, este și mentorul meu, el înțelege și știe bine cum funcționează lucrurile în sfera agriculturii. Respectiv m-a ghidat și m-a motivat să aleg această cale. Părinții mei sunt stabiliți peste hotare și am fost și eu la ei, dar am înțeles că ”banii nu cresc în copaci”. Nu mi-a plăcut străinătatea și am revenit acasă. Aici aveam un tractor, pământuri și am decis să mă dezvolt cu pași mărunți, mai ales că moșul mi-a sprijinit ideea. Din 2015 am început să mă informez, să particip la diferite seminare, întâlniri cu experți și cum nu am o specialitate în domeniu, datorită acestor activități, am căpătat cunoștințe. În 2017 am participat la un proiect, IFAD VI, pe care l-am câștigat. Din banii obținuți mi-am procurat tractor nou și o prășitoare italiană. Apoi au urmat și altele, am procurat toate agregatele ca să prelucrez vița de vie. Pe lângă acestea 6 ha de viță de vie, mai am și 20 de terenuri de arabile, pe care le-am procurat. Erau lăsate în pârloagă, eu le-am cumpărat, le-am defrișat, am depus dosare pentru defrișare la AIPA și am primit subvenționare. Pentru primăvară viitoare planificăm să plantăm încă 5 ha de viță de vie, dintre care, 3 ha cu soiul Saperavi și 2 ha cu Viorica. Viorica e un soi autohton, nu este foarte roditor, dar e foarte aromat și vinurile obținute din el, sunt căutate pe piață.
Ce faci cu producția obținută, pentru că cea mai mare cantitate, o ai de struguri de masă?
Anul acesta a fost un an bun, bogat, am încărcat 35 de tone de struguri de soiul Moldova. I-am exportat în Federația Rusă, cu ajutorul intermediarilor, n-am ajuns încă la acel nivel ca să export eu. Iar aceștia, care sunt tehnici, tot s-au vândut bine la fabrică, am obținut pe ei 7,2 lei/kg. Cred că e un preț bun. Am vândut tot și mai am două sorturi timpurii, care pe 20 august deja sunt bune de cules. Pe acestea le-am vândut pe piața autohtonă, în Chișinău.
Tot prin intermediari sau ai mers direct în piață?
Tot prin intermediari, lipsa de timp nu-mi permite să mă ocup și de asta. Dacă vrei să faci ceva, trebuie să te implici și să te dedici în totalitate. Nu trebuie să lași pe mâine ce poți face azi. Acesta este sloganul meu ”fă azi, că mâine nu știi ce o să fie!”.
Sloganul e bun, dar apare întrebarea, ca să reușești să le faci pe toate, e nevoie și de oameni, ai o echipă care te ajută?
E destul de greu cu oamenii, dar deocamdată facem față, dacă le faci condiții, le asiguri tot necesarul și te comporți frumos, atunci ai și cu cine să faci totul la timp și tot ce-ți propui. Dar dacă nu ești om cu oamenii, rămâi singur și fără ajutor. Noi cel mai mult lucrăm cu zilierii, ducem evidența strictă, facem notițele în catalog, așa cum cere legea.
Spuneai despre un proiect pe care l-ai obținut de la IFAD VI, cum ai reușit să-l obții?
Ca să câștig, am apelat la FARM, la echipa de la Cantemir. V-am spus că eu sunt un norocos, cu ajutorul unchiului meu și al echipei FARM am creat planul de afaceri, pe care l-am depus la IFAD VI și după o bucată de timp mi-a venit răspunsul că am câștigat proiectul, dintre care mi-am cumpărat utilaj de prelucrare a pământului.
Cât a durat pregătirea pachetului și cât de complicat este să depui?
Da, e destul de complicat, dar vreau să vă spun că lucrurile ar fi mult mai simple dacă toate actele ar fi puse la locul lor și ai avea totul tare bine organizat și aranjat. Dar știți cum e, mereu lași lucrurile pe următoarea zi și acel ”lasă că…”, mereu complică lucrurile. Spre exemplu, pentru a obține un act, trebuia să mă duc la Cahul și apoi de la Cahul la Cantemir și tot așa și nu e foarte ușor. Cel mai complicat era cu timpul, nu prea îl aveam, dar când ai nevoie, îl găsești (râde).
Spune-mi, te rog, cât de des participi la seminarele și atelierele organizate de FARM?
Eu mă strădui cât de des am posibilitatea să particip. Mereu o fac, pentru că asta este benefic pentru mine și pentru afacerea mea. Chiar și la nivelul de a afla despre o idee nouă, dacă văd la cineva ceva, pe care port să-mi permit să implementez și este accesibil din punct de vedere financiar, atunci de ce să n-o fac? Spre exemplu, am avut posibilitatea să participăm la o vizită de studiu la Vadul lui Isac acum un an și ceva și acolo am văzut viță de vie înființată pe sistemul de suport Pergola. E o idee extraordinară. Și mă gândesc să o implementez și la mine pe plantație, dar trebuie să fac niște calcule.
Ce faci cu banii care-i obții din afacere, îi reinvestești sau le-ai găsit o altă întrebuințare?
Sigur că totul reinvestesc în terenuri agricole, vii părăsite, agregate noi, mai performante. Totul este pe ciclu și nu știu încă până unde o să meargă. Dar, sigur, pentru mine este ceva frumos. Trebuie să-ți placă lucrul pe care-l faci, trebuie să depui suflet. Iar dacă nu depui dragoste și îți faci munca numai de dragul banilor, nici banii n-o să vină. Sigur că banii tot sunt importanți, dar oricum, la bază stă plăcerea pe care o obții. Eu, de exemplu, primesc o mare plăcere să mă duc în câmp, la vița de vie. Eu vorbesc cu ea, nu mă duc pur și simplu ca și cum ar fi un lucru tehnic. Eu îmi iubesc munca.
Tu lucrezi în rând cu muncitorii pentru a-i motiva și de a le da un exemplu al dedicației?
Da, sigur, mă strădui să fiu mereu cu ei. Mai ales atunci când nu lucrez pe tractor, pentru că eu sunt responsabil de lucrul pe tractor. Muncitorilor le arăți cum trebuie să facă, dar știi cum e, de cele mai multe ori, omul face cum este mai ușor, dar asta nu înseamnă că e ceea ce trebuie sau cum trebuie. Eu mereu încerc să perfecționez lucrul, pentru a ajunge la un rezultat mai bun.
Din ceea ce-ai spus un pic mai sus, spuneai că planifici să te extinzi la 20 ha, în cât crezi că vei realiza acest obiectiv?
Cred că o să fie posibil în cel mai scurt timp, dar sper că în cinci ani să ajung la 20 de ha. Dacă e să fac o matematică simplă – în prezent am șase și dacă mai plantez cinci, o să fie 11. Și de la 11 la 20, cât a mai rămas? Încă nouă. Și nouă le facem repejor, avem terenuri, avem dorință, dar depinde și de producție și unde o să reușim să o comercializăm.
Totuși, foarte mulți dintre tineri, aleg să se ducă în străinătate, tu ai fost și acolo, iată dacă le-ai putea transmite un mesaj, care ar fi acela?
Am fost și eu în străinătate și e adevărat, banii îți vin lunar pe card și dacă lucrezi, ai bani mereu și poți să-ți permiți multe din ceea ce îți propui. Dar vreau să-ți spun că doar acasă, te simți acasă. Și aici e posibil de făcut bani ca să-ți permiți o bucată de pâine și unt, dacă muncești și depui suflet în asta. Dar trebuie să te implici, să cauți lucruri noi, să descoperi, să accesezi un site unde să te informezi ca să te dezvolți și să-ți realizezi scopurile. Pentru că dacă te apuci să cauți, ai să găsești soluții. Sunt diferite propuneri, poți participa la diferite seminare. Dar, până la urmă, fiecare decide pentru sine, dar eu consider că mai bine decât acasă nu e nicăieri.
Sergiu Ciobanu este membrul Federației Agricultorilor din Moldova ”FARM”, este un membru activ, îi place să se informeze și când are disponibilitatea, participă la toate atelierele organizate de Organizația Regională ”FARM” de la Cantemir. Chiar dacă podgoria îi ocupă cel mai mult timp, de doi ani a început să practice și apicultura, activitate pe care a moștenit-o de la bunelul său.