Face agricultură din 2009 și chiar dacă nu are studii în domeniu, e legumicultor cu vocație. În cei 12 ani de experiență a învățat să calculeze, să dozeze și să ia decizii înțelepte pentru a-și dezvolta afacerea. A început modest, cu tomate și castraveți cultivate în sere, iar în timp a înțeles că diversitatea de produse aduce clienți mai mulți, venituri mai mari, dar și mai multă responsabilitate.
Despre costuri, provocări, subvenții și necesitatea de a fi mereu informat povestește fermierul Adrian Frunze, din Pelivan, Orhei, membru al Federației Agricultorilor din Republica Moldova.
Care sunt cele mai mari provocări pe care le are un agricultor în dezvoltarea unei afaceri?
„Greutățile sunt comercializarea incorectă, concurența produsului importat ne creează mari bătăi de cap, și intermediarii, la fel. În rest, noi dispunem practic de tot. Avem întreprinderi agricole care ne deservesc totalmente cu semințe, îngrășăminte, chimicale. Dar când ajungem la vânzare, acolo întâmpinăm greutăți. Forța de muncă iarăși este o problemă, cred că e pe prim plan, nimeni nu dorește să muncească.”
Unde vindeți produsele pe care le crești în seră?
„Le vindem la piața locală, piața angro din Chișinău, lucrăm și cu câteva întreprinderi care se ocupă cu ambalarea produselor. Noi la direct cu rețelele nu am lucrat, fiindcă este foarte greu. Nu poate un agricultor singur să producă, să ambaleze și să ducă marfa în rețele, iar jumate de zi să o piardă pentru a fi preluată marfa. Sunt care se ocupă cu ambalarea și transportarea. Noi le livrăm lor producție și ei fac livrarea mai departe.”
Aveți clienți care vin și cumpără direct din seră?
„Da, da, mulți oameni vin și cumpără de pe loc. La început veneau mai mulți oameni și își culegeau siguri din sere legumele, era o plăcere pentru ei, acum s-au mai schimbat lucrurile.”
Pe lângă faptul că sunteți legumicultor, vă ocupați și de construcția serelor…
„Da eu m-am ocupat. În vreo trei ani am construit undeva aproximativ 3 ha de sere prin apropiere de Orhei. Dar luând în considerare faptul că tineretul a fugit din țară, nu avem cu cine lucra. Și acum uneori ne mai apelează oamenii să le construim serele. Dar pentru că nu avem brațe de muncă, a trebuit să renunțăm.”
Ce credeți că ar trebui să facă statul, ca să stimuleze producătorul agricol?
„Noi ajutorul îl primim din considerentul că ne oferă subvenții. Subvenționarea este un mare ajutor, adică o parte din investii se rambursează. Dar cred că trebuie cumva schimbate lucrurile astfel încât să avem un preț stabil anul împrejur, să nu avem decalaj mare de preț. Să fie sistemul în așa fel creat, precum în Europa. Am fost în multe țări și am văzut cum merg lucrurile la ei. Acolo permanent prețul la roșii e stabil – 1,5 euro, spre exemplu. Nu contează dacă e sezonul de producere sau nu, dar pe piață se mențin aceleași costuri. Acest lucru se referă la orice produs – că e salată, e legumă sau altceva. Cred că și la noi ar fi bine cumva de monitorizat, de făcut un studiu, un calcul, cine și ce produce. Unul produce varză, altul cartofi, la celălalt an ne schimbăm și tot așa.”
Credeți că producătorii ar trebui să aibă un fel de înțelegere și să producă potrivit ei?
„Da, da, de făcut o analiză pe cap de locuitor, câți oameni sunt, cât se consumă, cât se poate de vândut. Numai în așa fel o să ne putem vinde marfa.”
Ați menționat despre subvenționare, ați reușit să obțineți finanțare până acum?
„Da, sigur, am fost subvenționați, vreo 5 ani la rând, doar că deja noi de vreo 2 – 3 ani nu am investit nimic din nou.”
Mulți agricultori vorbesc despre dificultatea de a obține subvenții. În cazul dumneavoastră, cum a decurs tot procesul?
„Acum sunt oamenii care se ocupă de așa ceva, echipe care îți pregătesc dosarul contra cost, în funcție de mai mulți factori cheie. Important este să vrei, soluțiile le găsesc. Eu nu am întâmpinat niciodată dificultăți, important este să aduci toate actele, să ai tot la mână – facturi, transferuri etc.”
Agricultorii au destul acces la informații care să-i ajute să-și dezvolte afacerea?
„O parte din agricultori sunt foarte bine informați, dar este și o altă categorie, care nu prea se documentează. Dar ca să te dezvolți, trebuie să fii la curent cu tot ce se întâmplă. Dacă ești dezinformat te supui la multe riscuri – nu cunoști prețurile, nu știi cum trebuie să faci și în rezultat, poți să pierzi bani. Dacă nu ai informație, evident că pierzi bani, cheltui mai mult, dar nu obții rezultatele pe care ți le propui.”
Atunci când ales să faceți agricultură, ați avut cunoștințe în domeniu, sau era totul nou?
„Nu, nu aveam, dar am căutat cunoștințe de la seminare, cursuri, televizor, internet. Mergeam în diferite raioane unde se organizau evenimente de informare și participam. Și de la agricultorii cu experiență ceream diferite sfaturi.”
Evenimentele organizate de FARM, au fost binevenite în prima perioadă când ați început afacerea?
„Da, la orice seminar se oferă informații utile, faci cunoștințe cu alți agricultori, înțelegi cum merg lucrurile. Am aflat multe despre irigare, creșterea răsadului. La aceste evenimente vin întreprinderi agricole care deja au multă experiență, mulți îi cunosc, oferă și ei informații utile. Încet, încet începi a cunoaște mai multe întreprinderi, faci schimb de experiență. Eu deja practic lucrez cu toate întreprinderile mai mari care au atitudine serioase și care au produse de calitate.”
Cooperarea între agricultori funcționează, totuși?
„Da, da. Eu nu am fost niciodată scump la informație, nu am cerut în schimb nimic sau să am un beneficiu. Eu cu mare drag de fiecare dată am spus ce am știut. Sunt mulți care nu destăinuie secretele din cauza concurenței. Dar eu nu mă tem, sunt deschis.”
Dacă ar veni un tânăr să vă întrebe dacă merită sau nu să se apuce de agricultură, ce îi răspundeți?
„În funcție de scopul pe care îl are și cine vrea să ajungă acel om. Agricultura e interesantă, ești permanent în mișcare, dar tot efortul la un moment dat se epuizează și în multe cazuri te dezamăgești atunci când nu faci față, când nu îți merge bine. E multă muncă și nu în tot timpul merită aceste eforturi.”
