Criza îngrășămintelor va avea un impact semnificativ asupra planificării culturilor de primăvară, dar mai ales asupra randamentelor. În ciuda prețurilor mari, aproape nu există nimic de cumpărat. Deci, ce pot face fermierii?
Fermierii se confruntă în prezent cu decizii de afaceri dificile. Prețurile de achiziție pentru îngrășăminte și alte inputuri explodează. Totuși nu este nimic de cumpărat. În același timp, costul producției agricole crește vertiginos. Fermierii din întreaga lume trebuie să plătească prețuri record nu numai pentru îngrășăminte, ci și pentru pesticide , motorină, electricitate , precum și pentru mașini și echipamente. Cum poți reacționa la această criză gravă?
În orice caz, mulți fermieri sunt foarte preocupați de evoluția pieței îngrășămintelor. Cum ar trebui să se aprovizioneze pentru 2022; vor fi prețurile acceptabile? Două întrebări la care, momentan, cu greu putem da un răspuns. În prezent, prețurile la îngrășămintele cu azot sunt de trei patru ori mai mari decât în anul precedent. Și piețele futures pentru cele mai importante tipuri de îngrășăminte din SUA și Orientul Mijlociu arată prețuri cel puțin la fel de mari pentru primăvara anului 2022. Deci nicio perspectivă de relaxare.
De exemplu, ureea cu livrare în noiembrie costă 780 USD pe tonă în cele mai importante porturi din SUA. Pentru luna decembrie se percep deja 820 USD pe tonă, iar pentru perioada ianuarie-martie 2022 prețul ureei va crește și mai mult: la 840 USD pe tonă!
Prețuri și mai mari pot fi găsite, de export, în Egipt. Acolo se cer 910 USD pe tonă pentru noiembrie și 895 USD pentru primăvară.
În orice caz, aceste cifre arată un lucru pentru fermieri: în prezent nu există niciun semn de relaxare a situației pe piața îngrășămintelor – cel puțin nu până în primăvara anului 2022.
Cert este că criza îngrășămintelor va avea un impact semnificativ asupra planificării culturilor de primăvară, dar mai ales asupra randamentelor cerealelor de toamnă. Trebuie pusă la punct și o bună strategie de achiziții (dacă există resurse financiare), având în vedere deficitul permanent. Doar așteptarea nu ajută!