Cine trăiește mai bine în Moldova? Femeile vs bărbații





diminuarea acestora.
Așadar, potrivit studiului, venitul din muncă la bărbați este mai mare decât cel de consum între vârstele de 24-53 de ani (30 de ani în total), pe când la femei acesta practic nu există. Doar la vârstele de 40-41 de ani se înregistrează un surplus nesemnificativ al veniturilor din muncă.
La vârstele înaintate deficitul ciclului de viață la bărbați constituie 10,2%, iar al femeilor 24%, decalajul mai mare decât dublu fiind determinat de speranța de viață mai mare a femeilor.
Prin urmare, femeile sunt dependente economic pe o perioadă mai lungă de timp, iar luând în considerare durata de viață mai lungă, se supun unui risc mai mare de sărăcie.

Inegalitățile pe piața forței de muncă sunt alimentate de responsabilitățile femeilor pentru îngrijirea gospodăriei, creșterea și educarea copiilor care le consumă mult timp și deseori prezintă un impediment pentru implicarea deplină în activitatea profesională, creștere și dezvoltare la maxim ca profesioniste.
Decalajul de gen în dependența economică este determinat de diferența de gen în veniturile din muncă. La femei ponderea veniturilor din muncă în totalul acestora este mai scăzută decât cea a bărbaților, constituind 43,8%.
Indicatorul per capita nominal la femei constituie 71,5% în raport cu cel al bărbaților, iar venitul din salariu – 74,4%. Venitul din salariu al femeilor este cu mult mai scăzut decât al bărbaților la vârstele ce coincid cu perioada de reproducere și creștere a copiilor.

Femeile se caracterizează cu o rată de ocupare mai scăzută decât bărbații. Existența copiilor mici duce la scăderea semnificativă a acestui indicator.
În mediul urban, rata de ocupare a bărbaților cu cel puțin un copil este de 76,2%, pe când cea a femeilor − de 41%, decalajul constituind 35,1 p.p. În mediul rural, decalajul dintre bărbați și femei este mai scăzut, constituind 23,1 p.p., rata de ocupare a bărbaților − 62,5%, iar cea a femeilor − 39,4%.

În anul 2019, diferența de gen în salarizare total pe economie a constituit 14,1%. Cele mai mari diferențe dintre salariile bărbaților și ale femeilor sunt caracteristice pentru domeniul activităților financiare și de asigurări (42,9%), informațiilor și comunicațiilor (35,7%), industrie (20,9%), sănătate și asistență socială (cu 19,6%).
Femeile predomină în activități economice cu nivel de salarizare scăzut (segregarea pe domenii de activitate), precum sănătate și asistența socială, învățământ, activități de cazare și alimentație publică, servicii.
Programul de muncă incomplet, specific pentru forța de muncă feminină, de asemenea, determină salarizarea mai scăzută. Din cauza orelor de muncă reduse (până la 40 de ore), 23,6% dintre bărbați și 39,0% dintre femei ocupate au avut salarii mai mici.
Câștigurile scăzute din muncă ale femeilor se explică și prin ponderea înaltă a acestora în categoria populației inactive – 57,3% în anul 2019. În numărul total al populației inactive 163,4 mii (13,0%) prezintă persoanele casnice, printre care 95,7% sunt femei.
Insuficiența serviciilor de educație antepreșcolară și preșcolară, precum și oportunități reduse de angajare, în special în mediul rural, forțează femeile cu copii mici să rămână cu statul de casnică.
Recomandări de politici pentru reducerea discrepanțelor în deficitul ciclului economic de viață al femeilor și bărbaților:


copiilor între bărbați și femei;




Mai multe info, găsiți aici: https://moldova.unfpa.org/…/de_ce_femeile_au_venituri…