Invaliditatea nu este un impediment în realizarea viselor. Un exemplu în acest sens sunt soții Andronache, din orașul Fălești. Împart același cuib, aceeași bucată de pâine, dar și același scaun cu rotile. Deficiențele locomotorii nu i-au făcut însă să renunțe la dorința de a avea o familie mai mare. Maria a adus pe lume doi copii perfect sănătoși: Eva și Damian, scrie NordNews.md.
„Ne-am întâlnit la o tabără, la o Asociație de la Chișinău. Eu tocmai în timpul acesta am ieșit de la internat. Ne-am schimbat cu numerele de telefoane, ne-am contactat. Timp de 4 ani ne-am sunat și am vorbit.”
Marin a fost abandonat imediat după naștere. Părinții nu au vrut să crească un copil cu dizabilități. Până a o întâlni pe Maria, bărbatul a fost nevoit să trăiască în internat. Abia după nuntă, cei doi au pășit pragul casei lor, un vis care a fost îndeplinit de un alt cuplu de moldoveni, stabiliți în Elveţia, impresionați de povestea celor doi. Chiar dacă și-a găsit părinții după ani grei de căutări, aceștia au refuzat să-l ajute.
„Eu am făcut cunoștință cu ei, ne-am găsit, dar… slabă legătură avem. Ei au fost la noi, ne-au vizitat. Când le-am cerut ajutor, ei au zis că nu au bani și așa mai departe. Tata a decedat, mama este.”
Deși medicii le-au recomandat să renunțe la ideea de a avea copii, Marin și Maria nu s-au lăsat înduplecați.
„Cum o să vă descurcați voi, sunteți doi invalizi. Eu i-am spus: Nu, D-nul Doctor, noi o să îi creștem, cu dragoste și suflet.”
Imediat după ce s-au căsătorit, pe lume a apărut Eva, iar în acest an s-a născut Damian.
„Eu îi spuneam Mariei că Evelina crește și de ce să nu aibă și ea un frățior. Dar Maria îmi zicea că și ea la asta s-a gândit. Copiii cresc, noi îmbătrânim și singur e urât. Trebuie să fie un frate și o soră în viață.”
Marin şi Maria au gradul I de dizabilitate locomotorie. Chiar şi drumul până la bucătărie este o provocare pentru ei.
„Nu putem merge și ne folosim de căruciorul electric. S-a stricat definitiv. Și scaunul și roțile s-au spars. Nu putem să găsim așa ceva în Moldova. Chiar și motorul a ars. Am încercat să îl ducem și la reparație, dar așa piese la noi în Moldova nu sunt.”
Nu renunță însă la mișcare și la muncă pentru a-și asigura copiii cu cele necesare.
„Ne vine foarte greu. Eu trebuie de fiecare dată să iau căruciorul soției ca să duc fata la grădiniță. Să o aduc acasă, ca să ne primblăm. Eu când trebuie să ies la plimbare, iau căruciorul ăsta de mână și îmi vine foarte greu, mai ales fata vrea mereu la mine în brațe.”
Pentru a aduce un ban în casă, Marin s-a angajat în câmpul muncii. Bărbatul povestește că i-a fost destul de greu la început pentru că s-a ciocnit cu discriminare din partea colegilor.
„Eu lucrez la fabrica de jucării, vopsesc jucării. Deja sunt de 4 ani acolo. Și aici deja depinde. Salariul e 3500 lei și nu ne ajunge. Plătim servicii comunale, grădinița, hăinuțe, produse alimentare.”
Maria ridică o pensie de invaliditate de 1500 de lei, bani pe care îi achită asistenței sociale pentru a o ajuta să îngrijească copiii. Pentru a contribui cumva la bugetul familiei, femeia creează lucruri hand-made.
„Eu cu copiii și cu lucrări manuale, mai fac și ziua. Fac iconițe, înainte am făcut doi hulubași, și înainte care le-am mai făcut deja. Ajunge la 150-200 lei, mai mult nu pot, pentru că moldoveanul nostru nu are de unde.”
Profund marcată de destinul lui Marin, dar şi de curajul de care a dat dovadă acesta, jurnalista Ana Gurdiş a realizat un film documentar despre familia Andronache, intitulat „Eva Noastră”.
„Nouă ni s-a spus că o să fie un film despre viața noastră.”
Familia Andronache are acum nevoie de ajutorul nostru, a tuturor, pentru a-și cumpăra un scaun cu rotile.
„Cum facem curățenie, cum udăm în grădină, cum ne ducem la biserică, cum ne ducem la biserică….În primul rând am nevoie de cărucior electric, ca să ies cu fata la plimbare, la aer curat. Produse alimentare, pampers pentru Evelina, pentru Damian, mai ales mâncare pentru Damian.”
Cei care vor să-i susțină pe Marin și Maria, dare și pe cei doi copii ai lor, sunați la numărul de telefon +373 767 62 582.