Afganistan, India şi Pakistan sunt printre cele unsprezece state desemnate joi de serviciile de informaţii ale SUA drept „extrem de vulnerabile” în ceea ce priveşte capacitatea lor de a se pregăti şi a răspunde crizelor provocate de schimbările climatice, informează Reuters.
Într-o nouă estimare, Biroul directorului informaţiilor naţionale (ODNI) prognozează că încălzirea globală va spori tensiunile geopolitice şi riscurile pentru securitatea naţională până în 2040.
Astfel de estimări reprezintă evaluări ample ale comunităţii de informaţii din SUA. Raportul de joi identifică printre ţările care provoacă preocupare Afganistan, India, Pakistan, Myanmar, Irak, Coreea de Nord, Guatemala, Haiti, Honduras, Nicaragua şi Columbia.
Căldura, seceta, resursele de apă disponibile şi guvernarea ineficientă fac ca situaţia Afganistanului să fie în mod special îngrijorătoare. Disputele legate de apă reprezintă un punct de aprindere în India, la fel ca şi în restul Asiei de Sud.
Raportul identifică două noi regiuni care preocupă agenţiile americane de informaţii. Schimbarea climatică „probabil va creşte riscul instabilităţii în ţări din Africa Centrală şi mici state insulare din Pacific, acestea fiind împreună două dintre cele mai vulnerabile zone din lume”.
Raportul observă că există disparităţi în privinţa abordărilor la nivel global pentru combaterea schimbării climatice, afirmând că ţările care se bazează pe exportul de combustibil fosil pentru a-şi susţine economiile „vor continua să reziste unei tranziţii rapide la o lume fără emisii de dioxid de carbon pentru că se tem de costurile economice, politice şi geopolitice ale acesteia”, mai scrie Reuters, citat de Agerpres.
Raportul sesizează şi probabilitatea creşterii competiţiei strategice în Arctica, menţionând că statele arctice şi non-arctice „aproape sigur îşi vor spori activităţile concurente în contextul în care regiunea devine tot mai accesibilă ca urmare a temperaturii în încălzire şi a reducerii gheţii”.
Documentul prezice că această competiţie internaţională în Arctica „va fi în mare parte economică, dar riscul unor erori va creşte moderat până în 2040, în contextul în care activităţile comerciale şi militare cresc, iar oportunităţile sunt mai disputate”.