Premierul britanic Boris Johnson a schițat, marți, planurile de creștere a taxelor pentru angajatori, angajați şi unii investitori. Scopul măsurii este de a soluționa dificultățile de finanțare a asistenței sociale şi a sistemului sanitar din Marea Britanie, relatează Reuters. Decizia a fost contestată, pe motiv că este „o creștere de taxe care încalcă o promisiune făcută de premier la ultimele alegeri”.
După ce a cheltuit enorm pentru a combate pandemia COVID-19, în atenția guvernului de la Londra revine un angajament anterior privind o reformă a sistemului de asistență socială, ale cărui costuri urmează să se dubleze în următoarele două decenii, pe măsură ce populația îmbătrânește. Același guvern caută soluții pentru restanțele sistemului sanitar de stat (National Health Service – NHS), numeroase tratamente fiind amânate după ce resursele au fost direcționate prioritar pentru bolnavii de COVID-19.
”Aş greşi dacă aş spune că putem plăti pentru această redresare fără a lua deciziile dificile, dar responsabile, asupra modului în care o finanțăm”, a declarat premierul Boris Johnson în faţa parlamentului de la Londra. ”Ar fi iresponsabil să suportăm costurile unor împrumuturi mai mari şi al unei îndatorări mai mari”, a indicat el, amintind pe de altă parte că numeroși britanici în vârstă au fost nevoiți să-şi vândă locuințele pentru a-şi plăti cheltuielile medicale.
Premierul Boris Johnson anunță o nouă taxă pentru sănătate și asistență socială
Boris Johnson a enunțat printre măsurile preconizate ceea ce el denumește a fi o nouă taxă pentru sănătate şi asistență socială, în urma aplicării căreia contribuțiile sociale ale angajaților şi angajatorilor vor crește cu 1,25%, cu un procent asemănător urmând să crească şi impozitul pe dividendele din acțiuni.
Reacţia opoziţiei laburiste nu a întârziat. ”Aceasta este o creștere de taxe care încalcă o promisiune făcută de premier la ultimele alegeri (…) Conservatorii nu vor mai putea pretinde niciodată că sunt partidul taxelor mici”, spune liderul Partidului Laburist, Keir Starmer.
Alţi critici vorbesc despre o creştere a cheltuielilor statului fără o reformă clară a sistemului de asistență socială sau consideră că o creştere a plăţilor pentru asigurările sociale va afecta în mod disproporţionat tinerii şi angajaţii cu venituri mici. Alternativele ar fi aici creşterea impozitului pe venit sau o taxă pe avere.
Planul lui Johnson a fost dezaprobat şi de organizaţii ce reprezintă mediul de afaceri, care consideră că o creştere a taxelor va fi o povară în plus pentru companiile care încă se luptă cu efectele economice negative ale pandemiei, iar consecinţele vor fi întârzierea redresării economice şi pierderea unor locuri de muncă. În opinia acestor organizaţii, guvernul ar trebui mai degrabă să implementeze măsuri de protejare a locurilor de muncă şi de stimulare a angajărilor.