În ultima vreme, agricultura ecologică, prietenoasă cu mediul, a devenit un trend. Aceasta presupune valorificarea inteligentă a resurselor, creșterea culturilor în condiții naturale, precum și protejarea speciilor folositoare.
Prezența larvelor de gândac rinocer (Oryctes nasicornis) în compost este o dovadă a valorii ecologice sporite a grădinii dumneavoastră.
Tabelul următor rezumă caracteristici de identificare a unei larve de gândac rinocer.
mărimea | 8-12 cm |
culoare | albicioasă până la crem |
forma corpului | cilindric |
postură | Curbat în formă de C. |
Zona frontală | capsula capului maro, 3 picioare lungi |
suprafaţă | segmentat |
durata de viata | 3 până la 5 ani |
habitat | Compost, nămol de lemn, tăiere |
alimente | Celuloză, fibră de lemn, material fibros |
protejat | da |
amenințată cu dispariția | Nu |
În stadiul de larvă, acești gândaci trăiesc în jur de 3-4 ani. După ce ajung în stadiul de insectă adultă, primăvara, masculii ajutați de corn se luptă între ei pentru female, iar după împerechere aceștia mor.
Gândacii se așează adesea în grămada de compost singuri, cu condiția să fie suficient de umed și grădina să nu conțină pesticide. Femelele sunt foarte pretențioase
atunci când vine vorba de alegerea unui biotop sau a unei grămezi de compost ca pepinieră.
Gândacii rinocer sunt considerați halterofilii din regatul gândacilor. De fapt, oamenii de știință afirmă că aceștia ar fi printre cele mai puternice viețuitoare din lume. Pot ridica o povară de 850 de ori mai mare decât greutatea lor corporală. Pentru comparație, asta ar însemna ca un om să poată duce o greutate de 55 de tone.
Gândacii rinoceri sunt amenințați cu dispariția și, prin urmare, sunt protejați.
Gândacul cerb (Rădașcă)
Aspectul neobișnuit al gândacului cerb (Lucanus cervus) a atras atenția oamenilor încă din Antichitate. În ceel mai vechi timpuri, acestor insecte le erau atribuite proprietăți magice, iar capetele lor uscate erau purtate ca amulete.
În Evul Mediu însă, aceste vietăți erau tratate cu dispreț. Oamenii credeau că pe insectele duc cărbuni în coarne și astfel provoacă incendii.
Habitatul preferat de acești gândaci sunt pădurile de foioase, în principal pădurile de stejar. Se pot găsi și în livezi de mesteacăn, păduri de fag, zone de parc. Sunt capabili să parcurgă 3 km într-un singur zbor. Le place să zboare pe vreme caldă, când afară sunt cel puțin +16 C.
Populația de gândaci cerb scade treptat. Acest lucru se datorează atât factorilor biologici, cât și celor antropici. Gândacii adulți, precum și larvele și pupele lor, devin prada multor păsări, precum corbii, bufnițele, vulturii.
Un alt dușman sunt viespile scopy. Acestea caută larvele gândacului cerb și își implantează ouăle în ele. Astfel, larva se transformă într-o „casă” vie pentru intrușii care o mănâncă treptat din interior.
Și activitățile umane provoacă daune ireparabile populațiilor de gandaci. Defrișările, precum și utilizarea pesticidelor duc la dispariția treptată a acestei specii.