În multe sate din Republica Moldova, fântânile rămân a fi unica sursă de apă. Doar că rezervele disponibile devin din ce în ce mai reduse. Specialiștii au o explicație.
VALERIU CAZAC, expert de mediu, hidrolog: ”Acele ape din fântânile de mină, nu acele arteziene, sunt direct dependente de cantitatea de apă pe care o avem la suprafață fiindcă infiltrarea apei din sursele de suprafață se produce continuu și se alimentează freaticul din care se umplu acele fântâni din satele noastre.”
Respectiv, dacă scade nivelul apelor de suprafață, se micșorează și cel din fântâni. Acolo unde, totuși, avem norocul să ne bucurăm de acest „lux”, ar trebui să ne interesăm și de calitate.
MIHAELA RUDENCO, prezentatoare: ”Bunicii noștri sau mă rog, eu, cel puțin auzeam că apa din fântână e mai bună decât cea de la robinet, care are iz de clor. A devenit un mit deja faptul că apa din fântână este mai curată, mai gustoasă, mai puțin poluată?”
LILIANA CARP, medic igienist ANSP: ”Într-adevăr, rezultatele supravegherii calității apei din fântânile publice de mină denotă faptul că acestea sunt destul de poluate, în special la parametri chimici. La o concentrație mai ridicată de 50 mg/l, pot apărea la copiii nou-născuți, dacă consumă apă potabilă cu nitrați, „boala albastră a copilului”. Asta înseamnă că nitrații se transformă în organism în nitriți și interacționează cu hemoglobina, care pierde capacitatea de a cupla oxigenul, respectiv apare asfixia. În general, o apă potabilă bună nu trebuie să aibă gust sau miros, trebuie să fie limpede.”
Alt poluant este fluorul, din cauza căruia putem avea probleme dentare, precum îngălbenirea dinților.
Cât despre indicatorii microbiologici, care pot condiționa boli infecțioase, funcționarii Agenției Naționale pentru Sănătate Publică informează că în ultimii cinci ani nu s-au înregistrat focare de acest tip.
Unele date arată că și apa din fântânile din apropierea terenurilor agricole poate fi deosebit de periculoasă, din pricina fertilizanților administrați în exces sau fără nicio regulă. Printre cele mai frecvente surse de poluare sunt grajdurile și gunoiștile.
VALERIU CAZAC, expert de mediu, hidrolog: ”În Uniunea Sovietică, fermele erau construite după sat, nu erau în aria satului, erau la câțiva km mai departe de sat. Apoi, când s-a distrus Uniunea Sovietică, fiecare a încercat să supraviețuiască cu o vacă, cu purcei, cu oi, pe care le-au întreținut pe lângă casă și desigur aceste dejecții și acest bălegar care era acumulat, era depozitat mai aproape lângă casă și deseori chiar în aria de protecție a fântânilor și aceasta a dus la poluarea intensivă a apelor din fântânile de mină.”
Rapoartele sunt alarmante, iar potrivit experților, cea mai sigură soluție pentru Moldova este extinderea suprafețelor ce pot fi asigurate cu apeducte alimentate din Nistru și Prut.
Un exemplu sunt autoritățile din comuna Ocolina, raionul Soroca, care au reușit să rezolve problema accesului la surse de apă potabilă.
VALENTINA CEBAN, primar, comuna Ocolina, raionul Soroca: ”Având propunerea de proiecte de la Agenția de Dezvoltare Regională Nord, împreună cu primăria Parcani, am aplicat un proiect către finanțare pentru asigurare cu apă potabilă, care a durat mai mult timp, dar în sfârșit s-a încununat cu succes.”
VALERIU CAZAC, expert de mediu, hidrolog: ”Toate proiectele legate de apeducte să fie paralel: apeduct și canalizare, și cu stație de epurare, că altfel agravăm situația apelor freatice. Mâine, poimâine, putem să provocăm un exod, o migrație din cauza apei.”
Specialiștii accentuează importanța protejării surselor principale – Nistru și Prut, apoi – consumul rațional de apă.
Urmăriți emisiunea Actualitatea LA RAPORT cu Mihaela Rudenco, care aduce în vizor principalele evenimente din țară informându-vă rapid și echidistant.