Grandoarea palmierilor ce cresc falnic într-un spațiu închis impresionează. De regulă, astfel de arbori pot fi văzuți doar în zonele tropicale, pe litorale.
”Istoria palmierilor este foarte interesantă, un grup de feroviari a fost în excursie în Astrahani și au fost la cinematograf la un film. Și când au intrat în cinematograf s-au uitat că holul este ca Palatul de Cultură al Feroviarelor. Întorcându-se înapoi, au dat ideea ca și la noi în palat să existe așa ceva ce au văzut în Astrahani. Au fotografiat și s-au dus mai departe prin instanțe. Palmierii sunt aduși de la Grădina Botanică, 4 palmieri și o magnolie, asta a fost la începutul anului 1979”, povestește Ludmila Ghiorghiev.
Decizia de a împodobi instituția cu exemplare exotice a fost una reușită, iar despre asta vorbește înălțimea pe care au atins-o.
”În ianuarie 1980, deja a început să activeze Palatul de Cultură Feroviarilor cu directorul Vasiliev Octavian. La nimeni nu le venea a crede că asta-i ceva viu. Eu lucrez în domeniul sportului și elevii mei care veneau, tot timpul se apropiau și spuneau ”vai, asta-i viu, sau nu?” Desigur asta-i totul viu. Au în jur de 40 de ani”, mai spune Ludmila.
Palmierii au tulpina cilindrică, de obicei neramificată, iar în funcție de specie, aceasta este mai scurtă sau mai înaltă. Se termină cu un buchet de frunze foarte mari la care se adaugă inflorescența.
”Ele tot se duc în sus, în sus. Este o metodă de a opri, metoda asta am văzut-o în Turcia, se taie vârful încetișor, încetișor, tulpina se micșorează și pe urmă dau ceva nou. Este un palmier care trebuie de micșorat înălțimea și de dat voie mai departe să crească”, menționează doamna.
În lume, există peste 2500 de specii de palmieri, majoritatea se află în junglă. Nu este însă ceva ciudat dacă îi veți vedea în deșert. Mulți cunosc că ei produc nuci de cocos, dar puțini știu că plantele care rodesc fructe acai, nuci betel sau curmale, de asemenea, fac parte din familia palmierilor.
”Ei au suferit o perioadă lungă, deja mergeam la etapa asta ca să dispară palmierii și cu venirea la noi a unui director foarte puternic, iubește natura, dna Aurelia Hîncu, doctor în arte, lucrează anume tot în domeniul acesta. A fost consiliul nostru și a spus, dna Ludmila dvs purtați grija de palmieri, fiindcă ei dispar. Eu am chemat specialiști din domeniu, am avut niște lecții serioase și au spus, da, o să fie niște cheltuieli, în schimb ei o să învie. De ce ei dispăreau, pentru că nu au fost corect îngrijiți. Trebuia toate uscăciunile de scos, de aruncat și de dat drumul să crească, ceea ce s-a făcut”, mai adaugă specialista.
Din dorința de a menține în viață arborii, au fost realizate lucrări importante de reanimare a lor.
”Am cumpărat îngrășăminte foarte scumpe, ne-au sfătuit să facem găuri la rădăcini și să turnăm îngrășăminte și au început să învie palmierii. Și Până în prezent, iată cum le vedeți starea lor”, specifică ea.
E de necrezut, dar acum peste 50 de milioane de ani, în Antarctica erau palmieri și magnolii. Cele din urmă, la fel, au o creștere impresionantă, în incinta holului fiind într-un singur exemplar.
”Pe lângă palmieri există și magnolia. În paralel cu palmierii, a fost adusă magnolia și tot așa, creștea în sus și pe urmă au început să cadă frunzele. Însăși specialiștii s-au ridicat și au tăiat vârful și au început să dea mai multe crengi împrejur decât să urce în sus. În așa mod s-a format frumos magnolia. Înflorește în luna mai până în luna iunie e o frumusețe extraordinară. Culoarea albă și în mijloc e galbenă, asta e”, spune Ludmila Ghiorghiev.
Palmierii sunt atât de gen masculin, cât și feminin. Femelele se evidențiază prin fructele ce cresc în vârf din care se pot obține fire noi.