Piața internațională a grâului intră în luna septembrie sub presiunea problemelor logistice și a riscurilor geopolitice din regiunea Mării Negre. Potrivit expertului, Iurie Rija, deși cerealele există, dificultățile de transport și întârzierile la livrare îi determină pe cumpărători să se orienteze spre surse alternative, la prețuri considerabil mai mari.
Importatorii asiatici au contractat cel puțin 500 de mii de tone de grâu din Australia și Argentina, pentru a compensa întârzierile la livrările din bazinul Mării Negre. Grâul australian este oferit la aproximativ 315-330 de dolari pe tonă, iar cel argentinian la 310-315 dolari. În schimb, contractele încheiate anterior pentru grâul din regiunea Mării Negre erau la niveluri de aproximativ 260-280 de dolari pe tonă.
Astfel, diferența poate ajunge la 70 de dolari pentru fiecare tonă. Cumpărătorii acceptă însă aceste costuri suplimentare pentru a avea garanția că marfa poate fi încărcată și livrată la timp.
Potrivit expertului în agro-market, Iurie Rija, presiunea este accentuată de reducerea exporturilor rusești. Pentru luna septembrie, livrările de grâu ale Rusiei sunt estimate la doar 1,8-2,3 milioane de tone, față de 4,8 milioane de tone în aceeași perioadă a anului trecut.
O parte dintre fluxurile comerciale este redirecționată spre porturile de la Marea Baltică. Totuși, această rută nu poate înlocui rapid infrastructura din sud. Distanțele mai mari, costurile feroviare și restricțiile asupra tranzitului cerealelor cresc cheltuielile logistice În același timp, atacurile asupra infrastructurii portuare din regiunea Odesa contribuie la creșterea riscurilor pentru nave, încărcături și asiguratori.
Această situație se reflectă și în diferența dintre cotațiile bursiere și prețurile grâului fizic. Contractul CBOT pentru luna decembrie este cotat la aproximativ 270 de dolari pe tonă, în timp ce grâul fizic din regiunea Mării Negre ajunge la circa 280-295 de dolari. Pentru originile alternative livrate în Asia, prețurile urcă până la 310-330 de dolari pe tonă.
Cererea rămâne ridicată și în Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Arabia Saudită a solicitat 535 de mii de tone de grâu pentru livrare în noiembrie și decembrie, iar Iordania a relansat o licitație pentru 100-120 de mii de tone.
În acest context, avantajul comercial se mută de la simpla disponibilitate a cerealelor către capacitatea de a le transporta și livra în termen. Pentru cumpărători, un grâu mai scump, dar livrabil, poate fi mai avantajos decât o marfă ieftină, blocată în porturi sau întârziată pe traseu, precizează Iurie Rija.