Invazia șrotului ieftin din Ucraina pune în dificultate procesatorii de soia din Moldova

Cultivarea soiei în Republica Moldova este în scădere, în ciuda potențialului acestei culturi. Dacă în 2020 erau semănate aproape 22.800 de hectare, iar în 2021 circa 29.000 de hectare, în 2025 suprafața s-a redus la 19.700 hectare, reprezentând mai puțin de 1,3% din terenurile agricole ale țării.

Fermierii locali vând soia la prețuri mai mari decât prețurile de import din Ucraina, ceea ce afectează competitivitatea procesatorilor autohtoni.

Un fenomen care accentuează problema este intrarea pe piață a șrotului ieftin din Ucraina. Deși Ucraina a introdus o taxă de export de 10% pentru boabele de soia, șrotul procesat nu este taxat, iar procesatorii ucraineni îl vând la prețuri mult mai mici decât produsele moldovenești.

În primele zece luni ale anului 2025, Moldova a importat 39.600 tone de șrot, depășind recordul anului precedent, în timp ce exporturile locale s-au prăbușit la 1.952 tone.

Potrivit expertului Iurie Rija, această situație a comprimat industria locală de procesare: procesatorii sunt nevoiți să cumpere soia scumpă din producția internă și să vândă șrotul rezultat la prețuri scăzute, reducând marjele de profit la limita rentabilității.

În plus, piața internă lucrează cu șrot clasic, în timp ce exporturile moldovenești se concentrează pe șrot bio certificat pentru nișe premium, cu prețuri mult mai mari.

Specialiștii recomandă măsuri economice similare celor aplicate în Ucraina, precum introducerea unei taxe de 10% asupra importurilor de șrot de soia și rapiță, pentru a proteja procesatorii autohtoni și a stimula producția locală.

Veniturile colectate ar putea fi utilizate și pentru sprijinirea sectorului zootehnic, prin subvenții directe pe kilogram de șrot achiziționat, asigurând astfel echilibrarea lanțului valoric al soiei în Moldova.